Mergi direct la conținut »
Secretele, trecutul și echilibristica lui Rareș Bogdan, într-un articol plin de informații neștiute, scris de o jurnalistă care a lucrat în redacție cu noul star al PNL!
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Secretele, trecutul și echilibristica lui Rareș Bogdan, într-un articol plin de informații neștiute, scris de o jurnalistă care a lucrat în redacție cu noul star al PNL!

Secretele, trecutul și echilibristica lui Rareș Bogdan, într-un articol plin de informații neștiute, scris de o jurnalistă care a lucrat în redacție cu noul star al PNL!

Site-ul PressOne este una dintre cele mai reputate apariții editoriale din ultimii ani, prin seriozitatea investigațiilor, analizelor și opiniilor realizate de jurnaliști precum Emilia Șercan, Mihnea Măruță sau Valentin Șchiopu.

Fondat la Cluj, PressOne are surse extrem de bine informate în Transilvania, de unde vin majoritatea subiectelor, dar a deschis recent o redacție și în București, de alcătuirea căreia s-a ocupat o altă ziaristă cunoscută, Mona Dîrțu.

PressOne este finanțată de Don Lothrop, om de afaceri american.

Toate acestea sunt necesare pentru a pune articolul care urmează într-un context profesional,  pentru publicul larg.

Recent, PressOne a publicat un amplu articol despre Rareș Bogdan, fosta vedetă TV de la Realitatea și actualul politician, care deschide lista PNL pentru alegerile europarlamentare din 26 mai.

Ziarista Bianca Felseghi, care a lucrat alături de Rareș Bogdan la publicația clujeană Ziua de Cluj, scrie pentru PressOne, un articol cu lucruri mai puțin cunoscute publicului despre ascensiunea lui Rareș Bogdan, precum și relațiile sale cu oamenii politici, cu actualul șef SRI și cu oameni de afaceri.

Libertatea publică articolul în urma unui parteneriat cu PressOne.

Perfectul acrobat. Cercuri de putere cu Rareș Bogdan

de Bianca Felseghi (PressOne)
De ce numele lui Rareș Bogdan, primul din lista de candidați a PNL-ului, a fost asociat întotdeauna cu scandalurile publice din jurul unor dosare de mare corupție aflate pe rolul instanțelor din România?

După dezvăluirile Libertatea, Valentin Gvinda a renunțat să preia conducerea TAROM. Pilotul a avut suspendată licența de instructor de zbor timp de trei ani
Recomandări

După dezvăluirile Libertatea, Valentin Gvinda a renunțat să preia conducerea TAROM. Pilotul a avut suspendată licența de instructor de zbor timp de trei ani

Simplu. Pentru că sunt un jurnalist important, pentru că sunt un om cunoscut, pentru că sunt un om care are credibilitate”, spune el într-un interviu acordat Hotnews în septembrie 2015.

Rareș Bogdan a fost mereu un personaj vocal. Cei care l-au cunoscut la începuturile vieții sale publice spun că și atunci vorbea mult. E singura trăsătură de caracter care îl apropie pe versatilul politician de studentul care era în anii ’90.

De-a lungul carierei sale, Rareș Bogdan a reușit să se păstreze mereu în interiorul unor cercuri de oameni cu influență. A convins o serie de oameni politici, oameni de afaceri sau instituții publice să îi încredințeze contracte pentru monitorizarea presei sau pentru organizarea de evenimente.

Cel mai puternic vehicul de imagine pe care l-a avut la îndemână în negocierea acestor contracte a fost ziarul Ziua de Cluj. Așa s-a consacrat ca jurnalist – a „ars” toate etapele, debutând direct ca editorialist la propriul ziar.

Libertatea a trimis un jurnalist în Siria | În mijlocul războiului pentru a ajuta! Românca Roxana Diaconescu se luptă să salveze viețile oamenilor prinși în conflictul din Siria
Recomandări

Libertatea a trimis un jurnalist în Siria | În mijlocul războiului pentru a ajuta! Românca Roxana Diaconescu se luptă să salveze viețile oamenilor prinși în conflictul din Siria

Politica editorială a publicației era stabilită într-un cadru restrâns, din care făceau parte asociații firmei de publicitate Trend Communication SRL, fondată chiar de Rareș Bogdan și de fratele său.

În 2012, fosta echipă de conducere a afacerii Ziua de Cluj s-a transferat la București, în trustul Realitatea. De acolo, din capitală, drumul lui Rareș Bogdan se va opri, cel mai probabil, la Bruxelles, în Parlamentul European.

Cei mai mulți dintre clujenii care îl cunosc pe Rareș Bogdan sau care s-au aflat, la un moment dat, în anturajul său, se feresc să vorbească despre el on the record.

Ar fi putut să aleagă să îl elogieze public pentru reușitele sale profesionale, fiindcă invitația PressOne a fost aceea de a ne ajuta să îi conturăm politicianului un portret cât mai apropiat de adevăr.

Au preferat să tacă.

I-am urmărit parcursul profesional încercând să explicăm cum a intrat Rareș Bogdan în viața publică. Și, mai ales, cum a rămas acolo.

Cultul lui Pomohaci | Cum îi ademenea pe minori fostul preot acuzat de pedofilie. “La părintele îi e frică să doarmă singur”
Recomandări

Cultul lui Pomohaci | Cum îi ademenea pe minori fostul preot acuzat de pedofilie. “La părintele îi e frică să doarmă singur”

Cine i-au fost mentorii și susținătorii?

Care au fost afaceriștii care i-au acordat încrederea lor și care i-au crescut cota, ajutându-l să devină, cel puțin până la criza din 2011, un veritabil broker de putere la nivel local?

Rareş Bogdan, alături de liderul PNL Ludovic Orban şi mai mulţi liberali, la depunerea listelor pentru europarlamentare / Foto: Hepta

Rareș Bogdan a terminat în 1997 o specializare de științe politice din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai Cluj (UBB). A fost coleg și prieten cu actualul șef al SRI Eduard Hellvig. Facultatea de Științe Politice și Administrative (FSPAC), care apare acum în CV-ul celor doi, s-a înființat în timp ce ei erau deja studenți, adică în 1995, printr-un grant american consistent administrat de The International Research & Exchanges Board (IREX).

A fost un an cu mulți alumni vizibili în politica românească. Profesorul cu care a colaborat bine și care cred că l-a îndrumat spre politică a fost Dan Pavel

Bogdan și Hellvig “au fost colegi și cu Andi Boer (fostul șef de cabinet al lui Vasile Blaga, n.red.) și Cătălin Baba (fostul șef de cancelarie într-unul din guvernele Emil Boc), deci a fost un an cu mulți alumni vizibili în politica românească. Profesorul cu care au colaborat bine cei doi și care cred că i-a îndrumat spre politică a fost Dan Pavel”, spune unul dintre universitarii care s-au aflat în același anturaj cu Rareș Bogdan în urmă cu 30 de ani.

Despre FSPAC se vorbea, la începutul anilor 2000, ca despre un soi de pepinieră de cadre pentru PDL, partidul din care făcea parte Emil Boc – pe atunci cadru didactic al facultății și, mai apoi, primar al Clujului și prim-ministru. Tineri universitari, educați după model american, cu vederi liberale, conștienți de importanța PR-ului politic și anti-PSD.

Dar Rareș Bogdan nu le-a îndesat rândurile, cu toate că avea, potrivit lui Dan Pavel, toate datele pentru a intra în politică încă de atunci. Dintr-o postare pe Facebook a lui Pavel, actualmente profesor asociat la Universitatea din București, aflăm de pildă că Rareș Bogdan era un student “strălucit” care “citea bibliografia obligatorie”.

Rareș Bogdan (extrem de tânăr la acea vreme) era unul dintre puținii studenți membri ai unui partid politic de opoziție, Partidul Național Liberal. Majoritatea covârșitoare a studenților, mai ales cei mai mari cu un an, care aveau să fie prima generație de absolvenți, erau membri, simpatizanți sau angajați ai campaniilor electorale ale FSN/PDSR. Rareș Bogdan face parte dintr-o familie de liberali. A fost deosebit de activ în PNL, fiind de tânăr remarcat în partid. Ulterior, din motive pe care le va povesti el însuși dacă va fi întrebat, a ieșit din PNL”, a scris Dan Pavel.

Pavel, un apropiat al fostului director al TVR, istoricul Stelian Tănase, a fost consilier și mentor politic al lui Gigi Becali pentru Partidul „Noua Generație”.

De fapt, Rareș Bogdan a ajuns în PNL, mai precis în Biroul Național al Tineretului Național Liberal, în urma fuziunii cu PNL a Partidului Alianța Civică, condus la acea vreme de criticul literar Nicolae Manolescu.

Rareş Bogdan, în tribune la Cluj, alături de Arpad Passzkany / Foto: ziardecluj.ro

Rareș a intrat în Biroul Național atunci prin negociere cu Alianța Civică. A venit la câteva ședințe la București. La Cluj nu țin minte să fi făcut mare lucru”, își amintește un fost coleg de partid din acea perioadă.

A fost așa o discuție, ce să facem ca să facem un ban în plus? Atunci intrase în România GSM-ul și ni s-a părut un business
– Rareș Rusu, fost partener de afaceri al lui Rareș Bogdan

Tatăl lui “liberal” a fost directorul Upsom Ocna Mureş (județul Alba), la un moment dat cel mai mare producător de sodă calcinată din România. Funcția i s-a păstrat și după ce combinatul a fost privatizat. De altfel, Rareș Bogdan și tatăl său au și deschis imediat după revoluție –  în 1993, în Ocna Mureș – un SRL al cărui obiect de activitate era “comerțul cu ridicata a produselor chimice”.

Upsom a trecut în 2002 la grupul Bega, deținut de frații Cristescu, susținători tradiționali ai PSD-ului din Banat, apoi la un grup de firme indiene. După ce societatea indiană a dat faliment, administrator judiciar a fost numit – în 2011 -Casa de Insolvență Transilvania, finanțatorul de atunci al ziarului Ziua de Cluj, condus de Rareș Bogdan.

Dar să revenim, pentru scurtă vreme, în halucinanții ani ‘90. În loc să se ocupe de politică, cum se așteptau profesorii lui de la facultate, Rareș Bogdan s-a apucat de afaceri în 1997, la finalul studiilor. Avea 23 de ani și a deschis în centrul Clujului unul dintre primele magazine de telefoane mobile. Asociatul său a fost inițial Rareș Rusu, fiul fostului colonel Stoian Rusu – șef al Miliției județene din Cluj înainte de 1989, ulterior șef la Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI).

Eram puțini studenți atunci la Științe Politice și ne-am cunoscut la facultate. Rareș era mai mare decât mine cu un an și ne-am împrietenit, ca studenții. Nimic ieșit din comun. A fost așa, o discuție, ce să facem ca să facem un ban în plus? Atunci intrase în România GSM-ul și ni s-a părut un business.

Noi am luat legătura cu Connex-ul [cumpărat în 2005 de Vodafone, n.red.], dar mai mult te căutau ei pe tine, decât îi căutam noi pe ei, își căutau dealeri ca să poată penetra piața, fiindcă erau în concurență cu Orange-ul (la vremea respectivă compania se numea Dialog, n.red)”, a declarat pentru PressOne Rareș Rusu.

Ulterior, Rareș Bogdan și-a deschis împreună cu fratele lui, Horia, o firmă – RMR Group Com SRL – specializată tot în comercializarea echipamentelor de telecomunicații.

Dar legăturile de afaceri ale lui Rareș Bogdan cu Rareș Rusu nu s-au stins. Dimpotrivă. Când, în 2010, Rusu – la acea dată membru în Biroul Permanent Județean al PDL – a fost numit, prin ordin ministerial, director al Transelectrica Cluj, atât societatea Trend Communication, cât și ziarul Ziua de Cluj au avut de câștigat.

Familia Rusu avea afaceri cu Transferoviar Grup și cu omul de afaceri Călin Mitică. Despre legăturile strânse ale familiei Rusu cu Transferoviar vorbește o societate înființată în 2013, Euro Force Security, al cărei asociat fondator a fost Călin Mitică, și al cărei administrator este Rusu Sr., fostul șef al DGIPI. Mitică va fi, o scurtă perioadă, finanțator al ziarului Ziua de Cluj.

Când, în 2014, Traian Băsescu a provocat marea schismă a PDL-ului, fondând Partidul Mișcarea Populară (PMP) pentru Elena Udrea, Rareș Rusu a plecat împreună cu fostul președinte. În primăvara anului trecut, însă, a revenit în partidul matcă, absorbit între timp de PNL. Rareș Rusu și Rareș Bogdan sunt, astfel, din nou colegi. De această dată de partid.

Portretul lui Rareș Bogdan, pictat de Victor Ceban și expus la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti Foto: Facebook Rareș Bogdan

Și s-a făcut Ziua

În 2002, Cluj-Napoca era un oraș în letargie. Primarul orașului fusese, în ultimii 12 ani, Gheorghe Funar. Instituțiile publice erau blocate, la fel și investițiile, și o nouă clasă politică, formată din tineri școliți la FSPAC sau la Universitatea de Medicină Veterinară, începuseră să facă o opoziție consistentă.

Deși s-a prezentat de fiecare dată ca fiind jurnalist, Rareș Bogdan a ars etapele profesionale și a scris întotdeauna editorial. Dacă ar fi să punem o etichetă corectă profesiei sale, am putea spune că înainte de a deveni politician, Bogdan a fost nu jurnalist, ci publisher – adică responsabilul cu contractele de publicitate al unei publicații.

Ziarul Ziua de Cluj a fost fondat în 2004 de Rareș Bogdan, Octavian Hoandră – fost angajat al trustului Gazeta – și un tânăr student, Mihai Moga. Cum a ajuns Mihai Moga în combinația cu cei doi ambițioși oameni de afaceri clujeni? Era nepotul fostului prim-secretar al Comitetului Județean al PCR Cluj, Ioachim Moga. Inculpat în procesul Revoluției de la Cluj, Ioachim Moga a stat doar câteva luni în detenție preventivă, fiindcă a suferit un atac cerebral și a fost eliberat. A murit fără să-și mai ispășească pedeapsa, retras în localitatea lui natală din județul Hunedoara.

2004 e anul Revoluției Portocalii. Nu doar în politica națională, ci și pe plan local, începea ascensiunea fulminantă a democrat-liberalilor lui Traian Băsescu. Primăria Clujului era câștigată de Emil Boc. Începea o nouă eră. Iar potențialul de business era imens.

Ziua de Cluj era, pe atunci, o franciză a ziarului Ziua, cotidianul condus la acea dată de Sorin Roșca Stănescu (din 1994). Controversat om de afaceri, Roșca Stănescu – cunoscut drept „SRS” sau, în cercuri restrânse, “Nașu” – avea să recunoască în 2006 că fusese informator al Securității, dar numai după ce informația devenise publică. În 2014, SRS a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracțional organizat și un an de închisoare pentru utilizare de informații privilegiate în dosarul Rompetrol, în care era judecat și Dinu Patriciu. “Nașu” a fost și nașul de cununie al lui Rareș Bogdan.

În timp, Ziua de Cluj a fost finanțată, succesiv, de mai mulți oameni de afaceri din Cluj-Napoca, printre care Sorin Dan, Andrei Cionca și Călin Mitică. Acesta din urmă a fost trimis în judecată în august 2015. A fost acuzat, printre altele, că ar fi mituit persoane cu funcții de conducere în CFR SA și în Societatea Națională a Sării pentru a obține avantaje ilegale în favoarea firmelor sale.

Sorin Dan avea afaceri în domeniul imobiliar și al hotelurilor, iar Andrei Cionca era unul din acționarii Casei de Insolvență Transilvania.

Știu politica editorială și cine trebuia elogiat pentru că se dicta în ședințe. Sigur că o legătură contractuală ori de altă natură era evidentă, dar neprobabilă juridic de noi. Era doar de apanajul troikăi (Rareș Bogdan, Octavian Hoandră, Mihai Moga, n.red),
a declarat pentru PressOne, sub protecția anonimatului, un ziarist care a făcut parte din echipa Ziua de Cluj

Odată cu finanțatorii s-au schimbat de mai multe ori, în acte, și firmele pe care funcționa publicația: de la Clever Media, al cărei administrator era Rareș Bogdan, la Presa Zece, administrată de o angajată a Casei de Insolvență Transilvania, Ramona Diță.

Ramona Diță figurează și în dreptul unei societăți care a păgubit, în perioada boom-ului imobiliar al Clujului, în jur de 100 de familii; acestea au achitat avansuri pentru apartamente într-un ansamblu de locuințe care n-a mai fost construit niciodată.

Cu aproape doi ani înainte de mutarea sa la București – mai întâi ca realizator de emisiune la Realitatea TV și, ulterior, ca director general al postului – Rareș Bogdan, prin firma sa de publicitate Trend Communication, a deschis la Cluj-Napoca o cafeanea.

Se numea Klausenburg Cafe,  pe strada Universității, în centrul orașului, și era loc de întâlnire pentru protipendada politică a orașului.

Deseori, trecând prin fața ferestrelor mari de la stradă, puteau fi văzuți la masă cu Rareș Bogdan sau Octavian Hoandră primarul Clujului, Sorin Apostu, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, diverși afaceriști sau profesori – precum Andrei Marga, Vasile Zăpârțan și alții.

Imagini executate „în vitrină”, uneori chiar de fotografii ziarului Ziua de Cluj, apăreau sub diverse pretexte în social media sau, uneori, chiar în paginile publicației.

2015. Rareș Bogdan intervievat la intrarea în sediul DNA, unde a dat declarații în dosarul lui Marian Vanghelie / Foto: Hepta

Episodul „Gazeta”

Simptomul presei locale este auto-referențialitatea: totul începe și se sfârșește cu bătălia pentru resursele financiare, care sunt și așa inconsistente și instabile. Orice ziar local vânează publicitatea plătită de stat și de companiile de stat.

E o regulă nescrisă a supraviețuirii. În aceeași paradigmă, fiecare redacție știe despre concurență, care îi sunt afinitățile politice și de business, cine împinge contracte din privat, cine cu cine își duce bătăliile în spațiul public și cine sunt persoanele cheie din firme sau administrație cu care „trebuie” să vorbești ca să rezolvi un contract.

În 2006, pe fondul unor tensiuni dintre oamenii politici, de afaceri și a unei părți din presa locală, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a instrumentat un dosar în care a pus sub acuzare mai mulți jurnaliști de la publicațiile Gazeta de Cluj – cu subsidiarele sale din Maramureș, Mureș, Sibiu, Oradea, Bistrița, Bacău și Neamț – pentru șantaj și constituire de grup infracțional organizat.

Ziariștilor li s-au pus cătușe la mâini și judecătorii au decis să îi țină inclusiv în arest preventiv pe mai mulți redactori șefi ai publicațiilor din trustul Gazeta. Totuși, în decembrie 2017, după 10 ani de proces, Curtea de Apel Galați a decis definitiv și irevocabil achitarea tuturor inculpaților.

Dar, la vremea instrumentării primelor probe din dosarul DIICOT, zeci de file de dosar cu interceptări au fost distribuite în circuit închis în presa locală, fiindcă mulți dintre cei care activau în ziarele vremii apăreau în dosarul respectiv.

Ca să înțelegeți tipul de relație întreținută între proprietarii celor mai influente ziare locale din acei ani, am găsit în arhivă o conversație telefonică purtată între Rareș Bogdan, directorul Ziua de Cluj, și Liviu Man, directorul trustului Gazeta.

Subiectul conversației este Toma Rus, un ofițer de rang superior din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO), implicat, de altfel, în numeroase scandaluri privind infracțiuni economice.

Deși cercetat de DNA, el n-a fost niciodată condamnat. Dimpotrivă, a ajuns adjunct al Direcției Generale de Combatere a Criminalității Organizate și Antidrog și cadru didactic la secția de Studii de Securitate înființată la Cluj, în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, de actualul rector al Academiei Naționale de Informații, Adrian Ivan.

Liviu Man: Rareș?
Rareș Bogdan: Da, dragule!
Liviu Man: Mă, tu ai auzit de accidentul lui prostul ăla de Toma Rus? N-ai auzit, mă? De ce nu l-ați dat și voi?
Rareș Bogdan: Da ce accident, mă? Nu știu…
Liviu Man: Cum nu știi, mă? Pe strada Ciorcârliei, s-o lovit de un stâlp de ciment, mă.
Rareș Bogdan: Da de unde p*** mea să știu de accident?! Când o avut loc? Astăzi?

Liviu Man: O distrus două mașini, mă… săptămâna trecută… nu astăzi, mă, când o nins, mă.
Rareș Bogdan: Da pe naiba. De unde dracu să știu? De ce nu mă suni și pe mine când îs chestii din astea?
Liviu Man: Da, mă, Silviu Mănăstire ce p*** mea face? Că nu-s angajat la Ziua de Cluj!
Rareș Bogdan: Da p*** mea, nu mai lucrează în ultimul timp, zici că o înnebunit. Nu mai face, are în cap numai figuri.
Liviu Man: Deci o f***t două mașini, o făcut daune mari, mă…

Rareș Bogdan: Du-te, mă! Ai dat la ziar? Ai dat ceva tu?
Liviu Man: Ha… nu pot să îți răspund la această întrebare.
Rareș Bogdan: Am înțeles (râd amândoi)… Chiar nu am știut nimic…Vezi că ți-am făcut pe ambele firme plățile. Ți-o zis Anca, da?
Liviu Man: Ești drăguț, Rareș! Dar să nu ți se scoale ție p***, că nu ai aflat de accident, mă!
Rareș Bogdan: Vorbesc serios că nu am știut.

(Interceptare din Dosarul Gazeta, realizată în luna martie 2006)

Afiş electoral cu Rareş Bogdan FOTO: Hepta

O firmă în Trend

La începutul anilor 2000 ia naștere firma Trend Communication. Asociați în afacere sunt cei doi frați Bogdan, Rareș și Horia, și Octavian Hoandră, unul din mentorii și prietenii apropiați ai fostului realizator de emisiuni de la Realitatea TV.

De-a lungul timpului, Trend Communication a prosperat din asocieri comerciale – sau doar asocieri de imagine – cu o serie de oameni de afaceri sau intelectuali din pătura subțire a Clujului.

La început au fost Robert Reckers și Horia Ciorcilă, fostul CEO al Băncii Transilvania respectiv bancherul fondator al aceleiași bănci. În noiembrie 2003, spre exemplu, Trend a început să organizeze în localitatea Pianu de Jos, din județul Alba, turneul “Banca Transilvania Golf Cup” administrat de Clubul Paul Tomiță.

De excepționala organizare a acestui eveniment, care, pe drept cuvânt, este considerat cel mai mare și bine cotat din România, s-a ocupat agenția noastră de relații publice și publicitate Trend Communication din Cluj. […] Evenimentul s-a bucurat, de asemenea, de susținere și promovare din partea trustului Gazeta, a unicului cotidian regional din Transilvania – Bună Ziua Ardeal, a cotidianelor: Gazeta Sporturilor, Bursa, România Liberă, Kronika a săptămânalelor Sport 80, Șapte Seri și Banii Noștri, a postului de televiziune Tv Sport care a transmis în direct întregul eveniment(!!!) și a Radio Cluj”, scrie pe site-ul vechi al firmei.

Într-o lume de bancheri și afaceriști, Rareș Bogdan a început să înțeleagă principiul interacțiunii informale, așa că a început să frecventeze și el terenul de golf, împreună cu partenerul său Octavian Hoandră. Mai târziu, după lansarea publicației Ziua de Cluj, un ziarist era delegat anual pentru a participa și a scrie un articol laudativ despre evenimentul de la Pianu.

Trend Communication a mai avut relații contractuale mai importante cu magazinele cash&carry Metro și cu hypermarketurile Real. Apoi au venit afacerile cu statul.

Începând din 2007, Trend Communication a încheiat anual cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca contracte de monitorizare a presei. În ultimii trei ani, suma plătită de Primărie către Trend a fost “plafonată” la 69.000 lei. De fiecare dată, contractul a fost alocat prin procedură de cumpărare directă, adică administrația nu a mai organizat licitație de oferte

Trend Communication a mai primit contracte la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj (condusă încă din 2005 de PDL-istul Daniel Don, inițial ca interimar, apoi ca director executiv), Filiala Electrica Distribuție Transilvania Nord S.A. (2008-2011, 2013 și 2017, contracte în jur de 100.000 lei pe an), Compania de Apă Someș (2008, 2011, 2012), Hidroelectrica, ANAF, Universitățile Babeș Bolyai, de Medicină și Farmacie și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, ADR Nord-Vest, Primăria Deva (2010, contract de 320.000 lei) sau Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (contract de 115.000 lei în 2017).

Anul 2015 a fost prolific pentru realizatorul de la Realitatea TV.

Odată cu mutarea la București a lui Rareș Bogdan, Trend a început să primească și contracte și de la Primăria Capitalei. E drept că sumele încasate sunt aproape de derizoriu.

După ce, în noiembrie 2014, moderase la televiziunea unde lucra prima dezbatere electorală pentru prezidențiale, cea între Victor Ponta și Klaus Iohannis, Rareș Bogdan a început să fie perceput ca personaj influent în presa mainstream. Asta în ciuda gafei de la finalul emisiunii, când l-a invitat pe Iohannis să iasă din studio, spunând că Victor Ponta va mai rămâne fiindcă “fetele au niște întrebări pentru dl. Ponta” – cu referire la colegele sale de platou. Datorită acestor derapaje de la regulile echidistanței, Rareș Bogdan a fost perceput ca un susținător al social-democraților.

Episodul survine după ce, în septembrie 2014, Antena 3 a prezentat o serie de imagini în care apăreau Vasile Blaga, primarul Brașovului, George Scripcaru (PDL), secretarul general al PNL, Marian Petrache, Eduard Hellvig (PNL), Cristian Burci (patronul Adevărul și Prima TV), Lucian Duță (PDL), Gheorghe Falcă (PDL), Elena Udrea, Emil Boc, Cătălin Predoiu (PDL), Cosmin Gușă (acționar majoritar Realitatea TV), Ion Cristoiu, Marian Vanghelie (PSD), Ioan Nicolae și… Rareș Bogdan. Antena 3 a susținut că ar fi fost vorba de o întâlnire de taină a susținătorilor lui Traian Băsescu.

Mihai Gâdea, a fost ziua mea de naștere, ești bou? (…) Câți proști umblă acoperiți în spațiul public … Erau și cinci lideri ai PSD. Cât de prost poți să fii ca jurnalist să faci o asemenea emisiune prezentând o întâlnire secretă? Păi, Sorin Roșca Stănescu e băsist?
– Rareș Bogdan

În 2015, între Trend Communication și Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București (ARCUB) au fost semnate patru contracte de circa 500 de euro fiecare. Era perioada în care Sorin Oprescu – fostul primar al Bucureștiului, susținut de PSD – era încă în funcție. Patru luni mai târziu, după alocarea contractelor amintite, Oprescu a fost arestat preventiv în septembrie; ulterior, a invocat în fața instanței numele lui Rareș Bogdan, susținând că acesta era unul dintre cei care îi “dădeau informații din DNA pe surse” despre situația lui juridică în dosarul instrumentat de procurori. Rareș Bogdan a negat orice implicare.

Tot în 2015 Rareș Bogdan – deja realizator al emisiunii „Jocuri de putere” de la Realitatea TV – a negociat preluarea funcției de manager al trustului Medien Holding, care editează, printre altele, cotidianul România liberă și săptămânalul Academia Cațavencu. Negocierea a avut loc în contextul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a cerut în instanță falimentul firmei Astra Asigurări, cea mai importantă dintre afacerile lui Dan Adamescu, patronul Medien Holding.

Într-un final, afacerea a picat, iar Rareș Bogdan a rămas doar realizator la Realitatea TV. Trend Communication era unul din partenerii de afaceri ai ASF-ului. A primit fără licitație, în 2007 și 2008, opt contracte încheiate cu ASF în valoare totală de peste 300.000 de euro. Informația și documentele doveditoare ale acestor colaborări au fost făcute publice de Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică.

Rareş Bogdan, la summit-ul PPE care a avut loc în luna martie la Bucureşti FOTO: EPA

Rareș Bogdan și funcțiile

Înainte de a se muta de la Cluj la București pentru a se dedica emisiunii „Jocuri de putere„, Rareș Bogdan era administratorul mai multor stații locale din Transilvania ale postului Realitatea TV. Plecarea a survenit în 2012, pe fondul unor informații “pe surse” – care nu au mai fost confirmate niciodată – potrivit cărora PNL Cluj i-ar fi propus să fie candidatul Colegiului 3 pentru alegerile parlamentare din acel an. Rareș Bogdan a declarat acest lucru în presa locală.

Alegerile au trecut, iar numele lui Rareș Bogdan nu s-a regăsit pe listele partidului. Un an mai târziu, în 2013, preşedintele PNL de la acea dată, Crin Antonescu, declara că formaţiunea sa îl propune pe Rareş Bogdan pentru preluarea conducerii interimare a televiziunii publice (SRTV).

Birourile celor două Camere au convocat plenul reunit pentru a supune votului această propunere, însă validarea lui Rareș Bogdan a fost respinsă de Parlament din lipsă de cvorum. Parlamentarii PSD nu s-au prezentat pentru vot. Nici măcar parlamentarii PDL de Cluj, mulți dintre ei cunoscuți ai lui Bogdan, nu au votat. Până la urmă, directorul general al SRTV a devenit Stelian Tănase, celălalt prieten al liberalului Dan Pavel.

Fragment din editorialul „Mimoza liberală din baie. Angajați-l pe Ponta!”, de Rareș Bogdan

În rest, liberalii moțăie ca niște gospodine obosite după nuntă, iar dacă-i trezești brusc le trebuie câteva secunde să-și aducă aminte că Traian Băsescu nu mai este președinte.

Dacă s-ar fi aflat până acum pe Lună, sau la mănăstire, le treceam cu vederea siktirul cerebral. Dar cum ei știu perfect unde sunt nenorocirile în țara asta, cum se fac blaturi în comisii sau în instituții, cum o mână spală pe alta, care este rețeta averilor, cum se fac miuțe la Primăria Capitalei nu pot decât să avansez două explicații: ori sunt nerozi, ori sunt complici. Oricare ar fi adevărul, statutul de opoziție le convine de minune, deoarece reduc PNL la o sumă de dregătorii parlamentare, timp în care România poate să se ducă naibii.

Ce e de făcut când se taie maioneza? O iei de la capăt voinicește sau pui un strop de oțet. Refacerea PNL pe coordonate vocale, în ritmul consacrat de realitatea inadecvării liberale, va dura vreo 30 de ani, când chitara domnului Orban se va fi uscat.

Articolul a fost publicat în 2017 inițial în EVZ, apoi în Ziua de Cluj

Trei momente de neuitat din cariera lui Rareș Bogdan

*

La jumătatea anilor 2000, Clujul era un oraș marcat de rivalitatea dintre cele două echipe de fotbal, „U” și CFR. În acea perioadă, Rareș Bogdan era văzut când în tribuna oficială la meciurile CFR, când la meciurile lui „U”. Fotografii din presa locală l-au surprins de mai multe ori schimbând fularele celor două echipe, în funcție de meciul la care participa.

La nunta sa, în tricoul lui CFR. FOTO (c) citynews.ro

**

Rareș Bogdan a fost prezentatorul tradițional al Balului Operei din Cluj, un eveniment la care organizatorii se premiază între ei și oferă mai apoi distincții câtorva personalități ale orașului. La una din aceste ediții, Rareș Bogdan a premiat-o pe soția sa, care realizase decorurile florale pentru eveniment.

***

În toamna anului 2015, analistul politic Stelian Tănase a povestit cum Gabriel Oprea, la acea vreme vicepremier, l-a sunat de pe telefonul lui Rareș Bogdan. În acea conversație, Oprea i-a cerut lui Stelian Tănase să oprească difuzarea pe TVR a informației potrivit căreia Oprea și-a plagiat doctoratul.


Eu sunt un om care prin firea mea vreau să știu tot. Vreau să știu cât mai multe lucruri. Am surse”, spunea el în interviul în care încerca să își justifice poziția din conflictul Tănase-Oprea.

Sursele” lui Rareș Bogdan au fost cimentate ani de zile prin relații de afaceri sau asocieri de imagine, în timp ce a pretins mereu că este jurnalist.

Rareș Bogdan este locomotiva listei PNL pentru europarlamentarele din acest an: un om politic ambițios, care a știut să se adapteze și să folosească orice context politic în favoarea sa.


Citește și: 

VIDEO: Scandal între Rareș Bogdan și Codrin Ștefănescu, la B1 TV! Ștefănescu: „E un isteric care nu și-a luat pastilele!”. Bogdan: „De ce trebuie să vorbesc eu cu un păcălici?”

Close
Închide
  Close