Cuprins:
Oul roşu în tradiţia creştină
Semnificaţia oului de Paşte are origini străvechi, încă dinainte de naşterea lui Hristos. Oul era dăruit ca simbol al fecundităţii, echilibrului şi reînnoirii naturii. Obiceiul vopsirii oului a apărut prima dată la chinezi, cu aproximativ două milenii înainte de Hristos.
În creştinism, oul roşu a devenit simbol al creaţiei şi învierii, reprezentând sacrificiul lui Iisus. Culoarea roşie simbolizează sângele Domnului vărsat pe cruce. O legendă spune că Maria Magdalena i-ar fi oferit împăratului Tiberiu un ou roşu, spunându-i „Hristos a înviat!”.
Semnificaţii ale culorilor
Pe lângă roşu, ouăle de Paşte sunt vopsite şi în alte culori, fiecare cu propria semnificaţie:
- Galben: lumină, tinereţe, fericire
- Verde: renaşterea naturii, speranţă, rodnicie
- Albastru: vitalitate, sănătate
Tradiţii şi obiceiuri legate de ouăle de Paşte
În unele zone din România, oului roşu i se atribuie puteri miraculoase şi vindecătoare. Există obiceiul ca în dimineaţa de Paşte oamenii să se spele pe faţă cu apă neîncepută în care s-a pus un ou roşu, pentru frumuseţe şi sănătate.
La sate, cojile ouălor roşii sunt îngropate în terenurile agricole pentru a spori fertilitatea solului. În Bucovina, oul roşu este considerat apărător împotriva diavolului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bc7c3d8f4eaff01872d9ef866ad42d15.webp)
Încondeierea ouălor – artă şi tradiţie
Această practică, probabil introdusă de romani, a evoluat în timp, devenind o adevărată artă. În diferite zone ale României există tehnici variate de încondeiere:
- Ouă vopsite în relief în zona Putnei
- Ouă împodobite cu mărgele în Bucovina
- Ouă încondeiate din lemn în Moldova
- Ouă din lut decorate în Harghita
Tradiţia ouălor colorate de Paşte nu este specifică doar României. Aceasta se regăseşte şi în alte ţări precum Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Rusia, Italia, Franţa, Germania, Belgia, Finlanda, Ţările Baltice, Armenia sau Egipt.
Semnificaţia ciocnitului ouălor
Ciocnitul ouălor simbolizează sacrificiul lui Hristos. Conform tradiţiei româneşti, după Înviere, persoana mai în vârstă ciocneşte oul celuilalt rostind Forma corectă cu ghilimele românești este:
„Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”.
În antichitate, mai ales la egipteni, oul era considerat simbol al lumii şi al eternităţii datorită formei sale perfecte – fără început şi fără sfârşit. În mormintele vechi ale creştinilor au fost descoperite coji de ouă, sugerând importanţa acestui simbol.
Evoluţia tradiţiei
Deşi originile exacte ale tradiţiei oului roşu de Paşte rămân neclare, aceasta a fost adoptată şi adaptată de-a lungul timpului în cultura creştină. Rugăciunea specială pentru binecuvântarea ouălor în slujba de Paşte demonstrează integrarea acestui obicei în practica religioasă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f2a8d3f7f84cbc9d5e3d63e415e6fe9a.jpg)
Tradiţia ouălor de Paşte îmbină elemente precreştine cu simbolistica creştină, rezultând într-un obicei bogat în semnificaţii şi manifestări culturale. Această tradiţie continuă să fie o parte importantă a sărbătorii Paştelui în România şi în multe alte ţări, păstrând vie legătura cu trecutul şi oferind un sens profund acestei celebrări.
Joi, în Săptămâna Patimilor, este rezervată complet pregătirilor gospodărești – se încheie curățenia generală în locuințe și în curți, iar gospodinele se apucă de prepararea bucatelor tradiționale pentru masa de Paște. Tot atunci începe și vopsirea ouălor, un obicei important al sărbătorii.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_0320cd177a7512d93eccc74b56464446.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_40c4fb59fac549bece95be4a3d37f0eb.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_5b0f1179a8fd3fa8205be3f8f46927a2.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_8e09688e1c30ca8de421e14a19b26a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_30650e5a7ff131bc18e3e9d6f76d5803.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_afabf58ad5677a4a90ca3e43508e5114.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_d5d24e6cc733b5f8a88c756a01c42c0a.jpg)