Profesorul Vasile Şoldea, doctor în Ştiinţe Biologice şi Protecţia Mediului, locuieşte în Oradea şi este unul dintre străstră- strănepoţii în viaţă ai protectoarei Moldovei, Sfânta Teodora de la Sihla. A acceptat să povestească pentru Libertatea cum a realizat un complex arbore genealogic al familiei Joldea, din care face parte şi Sf. Teodora.
“Am lucrat mulţi ani la acest arbore genealogic şi încă lucrez, pentru perioada de o sută de ani lipsă din atestarea documentară. Tatăl Teodorei de la Sihla, Ştefan Joldea, a fost armaşul Cetăţii Neamţului în anul 1602. Pentru că Sfânta Teodora nu a avut copii, descendenţa s-a făcut pe linia unchiului ei, Ion Joldea, boier moldovean, cunoscut în istorie ca domnitorul Moldovei cu cea mai scurtă domnie, de doar patru zile. Se presupune că a avut urmaşi înainte de momentul luptelor pentru tron, deoarece apoi a fost trimis în călugărie de către cel care avea să devină domnitorul Alexandru Lăpuşneanu”, a spus profesorul.
Sfânta Teodora din Carpaţi are rude în viaţă
Familia Joldea s-a stabilit în zona comunei Mititei din Bistriţa-Năsăud, unde, la distanţă de mai bine de o sută de ani, urmaşii sfintei şi ai domnitorului au ridicat o biserică pe moşiile familiei.
“În primăvară voi relua munca de cercetare la faţa locului. Este greu de găsit documentaţie din anii 1700. Am stabilit pas cu pas descendenţa familiei. Păstrăm un cult deosebit pentru Sfânta Teodora şi fiecare membru al familiei este conştient de genealogia specială”, a mai spus profesorul.
Sfânta Teodora din Carpaţi are rude în viaţă
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.