Sfârșitul unei ere? Germania e în degringoladă, în timp ce SUA își mustră cel mai fidel aliat european. Mesajul Washingtonului la conferința de securitate de la München trimite o undă de șoc prin alianța transatlantică

Anne-Sylvaine Chassany , Laura Pitel , Henry Foy (München)

Liderii europeni, generalii și șefii serviciilor de informații reuniți la conferința anuală de securitate de la München așteptau cu nerăbdare clarificări cu privire la chestiuni vitale, cum ar fi modul de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, de a înfrâna războiul hibrid al lui Vladimir Putin și de a consolida alianța transatlantică.

În schimb, emisarul lui Donald Trump i-a atacat pentru că ar fi suprimat libertatea de exprimare, nu ar fi reușit să oprească imigrația în masă și ar fi sunat ca propagandiștii din era sovietică, folosind termeni precum „dezinformare, dezinformare”.

După discursul lui Vance, Pistorius a fugit într-o cameră cu doi consilieri pentru a rescrie discursul pe care trebuia să îl țină în aceeași după-amiază. Mai puțin de o oră mai târziu, social-democratul – al cărui discurs direct l-a ajutat să devină cel mai popular politician din Germania – se afla la pupitru, vizibil furios. „Vorbește despre anihilarea democrației și, dacă am înțeles bine, compară situația din anumite părți ale Europei cu regimurile autoritare”, a spus Pistorius. „Doamnelor și domnilor, acest lucru nu este acceptabil”.

Recomandări

Câți bani au costat zborurile speciale ale lui Klaus Iohannis în 11 ani (2015-2025). DOCUMENTE

Cuvintele tăioase ale lui Vance au fost doar o parte a unei săptămâni de bilanț pentru europeni, care au descoperit miercuri că Trump l-a sunat pe Vladimir Putin pentru a începe negocieri „imediate” cu privire la un acord de încheiere a războiului din Ucraina, fără a-i consulta în prealabil pe ei sau Kievul.

Mai devreme în cursul zilei, ei au aflat că secretarul american al apărării, Pete Hegseth, renunțase deja la aderarea Kievului la NATO și la integritatea teritorială a țării înainte de începerea negocierilor. Nicăieri în Europa, diatriba lui Vance nu a provocat mai multă dezordine și neliniște decât în Germania, gazda conferinței, care organizează alegeri la sfârșitul săptămânii viitoare sub umbra unei extreme drepte în creștere.

În ultimele opt decenii, relația transatlantică a sprijinit renașterea democratică a țării, redresarea economică și protecția militară, în timp ce Berlinul încerca să întoarcă spatele trecutului său nazist. Cuvintele vicepreședintelui i-au zdruncinat chiar și pe cei mai fermi transatlantici germani. Friedrich Merz, în vârstă de 69 de ani, liderul creștin-democraților și favorit pentru a deveni următorul cancelar german, a acuzat administrația Trump de „interferență destul de deschisă într-o alegere”. „Nu este treaba guvernului american să ne explice nouă, aici în Germania, cum să ne protejăm instituțiile democratice”, a spus el.

Recomandări

„Regina” contractelor cu statul: cum a ajuns Mihaela Neagu de la o benzinărie în Lehliu la peste 1.000 de contracte cu fonduri publice

După revenirea lui Trump la Casa Albă, oficialii germani au fost pregătiți să fie criticați de președintele american, care și-a folosit primul mandat pentru a o viza pe fosta cancelară Angela Merkel. Ei știau că vor trebui să investească mai mulți bani în apărare, după ce ani de zile nu au reușit să atingă obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB, și că excedentul lor comercial mare cu SUA va duce probabil la tarife dureroase pentru importurile de mașini. Dar nu erau pregătiți ca Trump și cercul său de apropiați să atace fundamentele ordinii lor politice și să se întoarcă în spatele partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), pe care partidele principale au încercat mult timp să îl izoleze cu un „firewall” care face cooperarea tabu.

În discursul său de vineri, Vance a făcut apel la sfârșitul acestor ziduri de protecție. La scurt timp după aceea, el a făcut pasul fără precedent de a se întâlni cu Alice Weidel, co-liderul AfD, căreia organizatorii conferinței îi interziseseră să participe. Între timp, s-a aflat că Vance a refuzat să se întâlnească cu cancelarul social-democrat al Germaniei, Olaf Scholz, al cărui partid nepopular ar urma să se claseze pe locul al treilea în alegerile din 23 februarie.

Recomandări

Donald Trump și Vladimir Putin au vorbit o oră și jumătate la telefon. Comunicatul lung al Kremlinului și primele reacții de la Casa Albă

Germania „nu va accepta ca străinii să intervină în favoarea acestui partid în democrația noastră, în alegerile noastre”, a declarat Scholz într-un discurs susținut sâmbătă. „Acest lucru nu este adecvat, mai ales nu printre prieteni și aliați… Vom decide singuri ce se întâmplă cu democrația noastră”.

Critica înflăcărată a lui Vance a contribuit la un sentiment de tulburare în Germania, care a fost afectată de trei atacuri mortale în tot atâtea luni comise de solicitanți de azil și de o dezbatere națională tensionată privind imigrația.

Ultimul incident – când un cetățean afgan a trecut cu mașina printr-o mulțime de membri de sindicat care protestau – a avut loc în ajunul conferinței, la mai puțin de 1 km de hotelul ornamentat Bayerische Hof, unde a avut loc aceasta. AfD, care anterior era atât de toxică încât era evitată chiar și de Marine Le Pen din Franța, a fost lăsată de izbeliște de îmbrățișarea sa de către dreapta populistă globală. Mai întâi a câștigat sprijinul proprietarului X și al consilierului lui Trump, Elon Musk, pe care Weidel l-a curtat personal de mai bine de un an. Miercuri, Weidel, al cărei partid ar trebui să obțină un procent record de 20% din voturi, a fost primită la Budapesta de prim-ministrul ungar Viktor Orbán, care a descris-o drept „viitorul” și a cerut să fie primită în sânul politicii occidentale.

Nu este prima dată când relațiile germano-americane sunt tensionate în cadrul conferinței de la München, care de peste 60 de ani este unul dintre cele mai importante evenimente din calendar pentru membrii alianței transatlantice. Oficialii germani și americani s-au confruntat în trecut cu privire la invazia Irakului de către George W. Bush și la angajamentul Germaniei față de gazoductul Nord Stream 2 din Rusia. Însă niciodată schimburile nu au fost atât de aprinse.

Delegații europeni indignați au fost împărțiți în două tabere: cei care au văzut în cuvintele și faptele lui Vance un semn că continentul trebuie să elaboreze rapid un plan pentru a nu se mai baza pe sprijinul SUA; și cei care au crezut că vicepreședintele a fost deliberat provocator, dar nu a semnalat o schimbare majoră de politică. „Nu vrem să ne rupem [de SUA] și sper că nici ei nu vor”, a declarat pentru FT Kaja Kallas, șefa diplomației UE. „Nu vrem să începem o luptă pe baza declarațiilor făcute în public”.

Dar un alt înalt oficial european a declarat: „Ei nu sunt un adversar, dar având în vedere ceea ce am auzit astăzi, ar trebui să ne gândim la SUA ca la o țară străină”. Unii oficiali germani au găsit speranță în faptul că Vance și Hegseth au părut mai concilianți în întâlnirile private. Ei au declarat că Hegseth i-a spus unui oficial european: „Știm că sunteți băieții buni”. Un înalt oficial european a estimat că America „nu se retrage din Europa”, ci „trece la o politică externă agresiv tranzacțională”.

Dar alții au fost mai alarmați. „Vance este un politician de extremă dreaptă susținut de oligarhii Big Tech din SUA, al cărui scop este distrugerea treptată a UE”, a declarat Anton Hofreiter, un deputat german al Verzilor. Robert Habeck, vicecancelarul Verzilor din Germania, a declarat că discursul reprezintă un „punct de cotitură” în relația dintre Europa și SUA. Guvernul american „a luat partea autocraților din punct de vedere retoric și politic”, a spus el. Pe parcursul weekendului de la München, „comunitatea valorilor occidentale a fost desființată aici”.

© The Financial Times Limited 2025. Toate drepturile rezervate. Conținutul nu poate fi redistribuit, copiat sau modificat în vreun fel. Redacția Libertatea este singura responsabilă pentru furnizarea acestei traduceri, iar Financial Times Limited nu acceptă nicio răspundere pentru acuratețea sau calitatea traducerii.

Urmărește-ne pe Google News