MENIU CAUTĂ
, de Daniel Ionașcu

Societatea de Transport București explică de ce Primăria cumpără 100 de tramvaie și nu le produce în uzina proprie: „Licitația este pentru tramvaie de 36 de metri, noi producem de 27 de metri, nu știm să facem mai mari”

Distribuie

Societatea de Transport București (STB) vrea să reia producția de tramvaie, oprită din 2015. Până în 2021 vrea să pună în circulație 18 tramvaie fabricate în propria uzină. Câte șase pe an, același model pe care l-a mai produs, Bucur Low Floor de 27 de metri lungime, dar cu o schimbare de design. Nu are însă banii prevăzuți, iar linia de fabricație „a îmbătrânit”, pentru că nu a mai fost folosită de patru ani.

Tramvaiul Bucur Low Floor de 27 de metri lungime

181 de milioane de euro, bani europeni, are însă Primăria Capitalei pentru a cumpăra 100 de tramvaie de 36 de metri lungime, cu podea 100% joasă, pe care să le utilizeze pe rutele cele mai folosite. O licitație la care vrea să participe și gigantul chinez CRRC Corporation, cel mai mare producător de material rulant din lume, care s-a aliat cu Astra Vagoane Călători pentru asta.

Libertatea l-a întrebat pe Andrei Creci, directorul general al STB, de ce nu mai produce Bucureștiul tramvaie pentru Capitală, care ar însemna și costuri mai mici față de cele de achiziție de la alți producători.

Andrei Creci spune că fabricarea unui tramvai de 27 de metri ar costa 1,5-1,7 milioane de euro, adică aproape 30 de milioane de euro pentru 18 tramvaie.

100 de tramvaie produse în uzina proprie ar ajunge la aproximativ 150 de milioane de euro, cu 30 de milioane mai puțin decât banii alocați pentru cele 100 de tramvaie, dar și cu dimensiuni mai mici, poate chiar și nu la aceleași dotări cu care ar veni de la alți producători.

Andrei Creci, directorul general al STB Foto: Agerpres

Reporter: Ce ne puteți spune despre producția de tramvaie Bucur Low Floor?
Andrei Creci: Intenționăm să reluăm producția. E tramvaiul care circulă acum la noi și care a fost produs până în 2015. Ce vedeți, majoritatea tramvaielor de 27 de metri sunt făcute la uzină la noi.

– De ce nu faceți dumneavoastră cele 100 de tramvaie scoase la licitație de Primăria Capitalei?
– Din mai multe motive. Primul și principalul motiv este că licitația Primăriei este pentru tramvaie de 36 de metri. Tramvaiele Bucur Low Floor sau Bucur LF au 27 de metri. Noi nu știm să facem mai mari. Primăria cumpără de 36 de metri, e nevoie în București de tramvaie mai mari. Noi am făcut și am vrea să facem în continuare, dar de 27 de metri. Ăsta e un prim motiv.

După aia, costurile cu care le-am putea produce noi s-au mai schimbat. Până în 2015 s-au făcut câte unu, câte două, câte trei pe an. Acum, noi vrem să facem câte șase pe an și încă n-avem un cost real bine determinat. Îl vom avea în curând.

– Cele pe care le-ați făcut cât au costat?
– Nu am cu exactitate, dar ele s-au făcut spre 50, dacă vorbim de anii de după Revoluție. Toate tramvaiele care circulă în București – cu excepția Tatrelor, astea de 15-16 metri pe care le avem, vechi, făcute în Cehoslovacia în anii ’70 – sunt făcute la Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” (URAC). Și am și exportat. Constant au circulat. Sunt tramvaie făcute aici. Bucur LF-urile s-au făcut în ultima vreme. Au fost V3A-urile înainte. Din anii 2000 s-au făcut Bucur LF, mai mult de 20, cu siguranță.

„Tramvaiul de 36 de metri își face mai bine treaba, e un fel de metrou ușor”

– De ce trebuie să fie de 36 de metri?
– Marile capitale au și de 40 de metri, și mai mari. E o dimensiune care s-a calculat conform unor standarde recunoscute și pentru București sunt absolut necesare, mai ales pe linii bine determinate.

Ele se iau pe fonduri europene, ca să aplicăm la aceste fonduri europene a trebuit să determinăm foarte exact traseele pe care vor circula. Avem linia lui 41, unde ați văzut că se merge foarte bine, dar unde un tramvai mai mare și-ar face și mai bine treaba. Practic, e un fel de metrou ușor. Avem linia lui 21 unde s-ar preta, avem linia lui 1, linia lui 10 și linia lui 32. În rest, rămânem cu tramvaiele noastre de 27 de metri și nu exclud o variantă de tramvaie chiar mai mici, care se pot cupla la nevoie.

– Cum asistați Primăria în această licitație?
– Noi asistăm din punct de vedere tehnic. Caietul de sarcini a fost întocmit de noi, de specialiștii noștri, a fost modificat în urma tuturor contestațiilor și clarificărilor cerute de ceilalți participanți. Noi avem oameni de la STB în comisia de achiziții din Primărie și asistăm din punct de vedere tehnic.

„Mai devreme de 2021 nu vor fi tramvaie noi în București”

– Când s-ar putea încheia această procedură?
– Nu știu când estimează Primăria că va deschide ofertele. Nu mai devreme de anul viitor spre sfârșit, poate chiar 2021, cred că vor ajunge primele tramvaie, indiferent de câștigătorul licitației.

– Când va fi anunțat un câștigător?
– În 2-3 luni. Licitația e dată drumul, au fost depuse ofertele. După care se semnează contractul și de la data semnării încep să curgă acele luni obligatorii. Mai devreme de sfârșitul lui 2020 – începutul lui 2021 nu văd tramvaie noi în București.

„Noi putem produce acum, cu ce avem, un tramvai mai bun decât cel din 2015 și mai arătos”

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” din cadrul Societății de Transport București STB SA

– Nu puteți să le produceți pe ale dumneavoastră mai repede?
– Gândiți-vă că din 2015 nu s-au mai produs. Linia de fabricație a îmbătrânit. Bani nu au fost prevăzuți pentru asta. Nu știu din ce motive, dar știu că ultimul s-a făcut în 2015. Acum, cu un minim efort, URAC poate face niște tramvaie frumoase. Și dacă schimbăm un pic designul, mai ales în față și în spate, deci boturile ca să spun așa, ele pot fi foarte interesante. Și sunt tramvaie făcute în București, pentru București.

– Sunt necesare investiții ca să poată fi reluată producția?
– Nu, în acest moment poate fi reluată producția cu minimum de investiții. Piesele sunt foarte importante. Dacă încercăm și ne ambiționăm să devenim competitivi pe piața producătorilor de tramvaie, ceea ce nu e exclus, vor trebui niște investiții mai serioase, linia tehnologică va trebui modificată. Dar în acest moment putem produce un tramvai mai bun decât cel din 2015 și mai arătos. Să dea Dumnezeu să avem finanțare și totul să decurgă bine.

– Cine trebuie să asigure finanțarea pentru tramvaiele de 27 de metri?
– Noi le avem trecute în lista de investiții și Primăria trebuie doar să își dea acordul. Se vor vota odată cu noul buget.

– Tramvaiele de 27 de metri sunt prinse în bugetul pe 2019?
– Astea de 27 de metri pe care intenționăm noi să le fabricăm sunt unul anul ăsta, opt anul viitor și nouă în 2021. Se pot face începând cu anul ăsta, dacă avem finanțare. Nu are legătură cu achiziția de tramvaie pe care o face municipalitatea, e separat, procedură separată, altă mâncare de pește.

– Cât înseamnă aceste 18 tramvaie în milioane de euro sau de lei?
– Ar însemna 20 și ceva de milioane de euro, spre 30. Ar veni între 1,5 și 1,7 milioane de euro pe tramvai.

Citește mai multe despre Interviu, stb și tramvaie pe Libertatea.

Comentarii