Solstițiul de iarnă 2025 începe astăzi. Vom avea cea mai scurtă zi din an: doar 8 ore și 50 de minute de lumină în București

Ce sunt solstiţiile şi echinocţiile

În Bucureşti, durata zilei va fi de doar 8 ore şi 50 de minute, în timp ce noaptea va atinge valoarea maximă de 15 ore şi 10 minute. Acest fenomen este rezultatul mişcării Pământului în jurul Soarelui şi înclinării axei planetei noastre.

Solstiţiile şi echinocţiile sunt consecinţe ale mişcării Pământului în jurul Soarelui şi înclinării axei terestre. Axa de rotaţie a Pământului este înclinată cu 23,4 grade faţă de orbita sa, ceea ce determină anotimpurile.

În perioada martie-septembrie, emisfera nordică este înclinată mai mult spre Soare, rezultând primăvara şi vara. Din septembrie până în martie, situaţia se inversează, aducând toamna şi iarna. În emisfera sudică, anotimpurile sunt opuse.

Cum se produce solstiţiul de iarnă

La solstiţiul de iarnă, Polul Nord al Pământului este îndreptat în direcţia opusă Soarelui, ceea ce explică temperaturile scăzute din emisfera nordică. În acelaşi timp, în emisfera sudică începe vara.

În 2025, solstiţiul de iarnă va avea loc în România pe 21 decembrie, la ora 17.03, conform astro-urseanu.ro. Din acest moment, durata zilelor va creşte continuu până la 21 iunie.

La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare şi apune cu 23° 27 la sud de punctele cardinale est şi vest. La amiază, ţinând cont de latitudinea medie a României de 45°, Soarele se ridică la doar 21° faţă de orizont.

Originea cuvântului „solstiţiu”

Termenul „solstiţiu” provine din latinescul „sol” (soare) şi „sistere” (a sta pe loc). Acest nume reflectă faptul că, pentru câteva zile înainte şi după solstiţiu, traiectoria aparentă a Soarelui pe cer pare să rămână neschimbată.

Fenomenul solstiţiului nu este unic pentru Pământ. Orice planetă cu o axă de rotaţie înclinată experimentează solstiţii şi echinocţii. Cu toate acestea, efectele climatice variază în funcţie de înclinarea axială şi de orbita fiecărei planete.

Venus, de exemplu, are o înclinare axială de doar trei grade, rezultând diferenţe sezoniere minime. Marte, cu o orbită mai puţin circulară, prezintă variaţii mai mari ale temperaturii sezoniere.

Semnificaţia culturală a solstiţiului

De-a lungul istoriei, diverse culturi au dezvoltat modalităţi unice de a sărbători solstiţiul. News.ro menţionează câteva exemple notabile:

Stonehenge: Acest monument antic din Anglia are o aliniere specială cu solstiţiul de vară, Piatra Călcâiului aliniindu-se cu soarele care răsare.

Piramidele din Giza: Aceste structuri par să fie aliniate cu soarele la solstiţiul de vară, când sunt privite dinspre Sfinx.

Sărbători tradiţionale:

• Scandinavia: Solstiţiul de vară este marcat prin dansuri, băuturi şi romantism.
• Slavii: Sărbătoarea Ivan Kupala include dansuri în jurul focurilor şi purtarea de coroniţe de flori.
• Alaska: În Fairbanks se organizează un meci de baseball nocturn pentru a sărbători zilele lungi de vară.

Solstiţiul de iarnă în alte culturi:

• Imperiul Incaș: Inti Raymi, un festival dedicat zeului soare Inti, este încă sărbătorit în Anzi.
• Roma Antică: Saturnalia, un festival de şapte zile, implica oferirea de cadouri şi decorarea caselor.
• Iran: Yalda, o sărbătoare care onorează naşterea zeiţei luminii, Mithra.

Solstiţiul de iarnă marchează intrarea în zodia Capricornului. Această perioadă este asociată cu seriozitate, odihnă şi stabilirea de planuri pentru noul an.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro