Sri Lanka, adusă în pragul falimentului de criza COVID: „Nu mai sunt bani”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sri Lanka se confruntă cu o criză financiară și umanitară din ce în ce mai gravă, iar pentru acest an există temeri că ţara asiatică ar putea intra în faliment, în condiţiile în care inflaţia a atins un nivel record, preţurile alimentelor cresc vertiginos, iar vistieria statului se goleşte, transmite The Guardian.
Cuprins:
Banca Mondială estimează că, de la începutul pandemiei, 500.000 de persoane au coborât sub pragul sărăciei în Sri Lanka. Practic, cinci ani de progres în combaterea sărăciei au fost anulaţi de criza generată de pandemia de COVID. Sri Lanka are 21,5 milioane de locuitori, conform Worldometers.
Prăbușirea cu care se confruntă guvernul, condus de președintele Gotabaya Rajapaksa, este cauzată în parte de impactul crizei COVID și de pierderea veniturilor din turismului. Această stare de fapt este agravată de cheltuielile guvernamentale ridicate și de reducerile de taxe care erodează veniturile statului, de rambursarea unor datorii uriașe către China și de rezervele valutare aflate la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.
Inflația a atins cote record, după ce guvernul a tipărit bani pentru a achita împrumuturile interne și obligațiunile străine. Potrivit sursei citate, inflația a ajuns la 11,1% în noiembrie 2020, iar prețurile în creștere i-au făcut pe cei care înainte o duceau bine să se lupte pentru a putea asigura hrana familiilor, în contextul în care bunurile de bază au devenit inaccesibile pentru mulți.
„Cumpărăm 100 g de fasole, înainte cumpăram 1 kg”
Gotabaya Rajapaksa a declarat că ţara se află în stare de urgență economică, iar armata a primit sarcina de a se asigura că produsele de bază, inclusiv orezul și zahărul, sunt vândute la prețuri stabilite de guvern. Totuşi, această măsură nu a îmbunătăţit situaţia cetăţenilor.
Anurudda Paranagama, un șofer din capitala Colombo, și-a luat un al doilea loc de muncă pentru a plăti costurile în creştere ale alimentelor și pentru a acoperi împrumutul pentru mașina sa, însă nu este suficient. „Îmi este foarte greu să rambursez împrumutul. După ce plătesc facturile de electricitate și de apă și cumpăr mâncare, gata, nu mai sunt bani", a declarat acesta.
Potrivit lui Anurudda Paranagama, familia sa mănâncă acum două mese pe zi în loc de trei. Acesta a spus că băcanul din localitatea sa deschide pachetele de lapte praf de 1 kg și le împarte în câte 100 de grame, deoarece clienții nu-și mai permit să cumpere întregul pachet.
„Acum cumpărăm 100 g de fasole, când înainte cumpăram 1 kg pentru o săptămână”, a precizat el.
Pierderea locurilor de muncă și a veniturilor din turism, care contribuie de obicei cu peste 10% din PIB, a fost substanțială. Peste 200.000 de persoane din acest sector şi-au pierdut locul de muncă, potrivit Consiliului Mondial al Turismului.
Unul din patru srilankezi vrea să plece din ţară
Situația a ajuns atât de gravă, încât s-au format cozi lungi la biroul de pașapoarte. Unul din patru srilankezi, majoritatea tineri și educați, declară că vor să părăsească țara. Pentru cetățenii mai în vârstă, situația amintește de începutul anilor '70, când controlul importurilor și producția scăzută din țară au provocat penurii grave de produse de bază și au generat cozi lungi la pâine, lapte și orez.
„Când criza economică se adâncește dincolo de orice posibilitate de salvare, este inevitabil ca țara să aibă și o criză financiară", a spus fostul viceguvernator al băncii centrale WA Wijewardena. „Asta va duce la scăderea producției de alimente și la scăderea importurilor, din cauza lipsei de valută. În acel moment se va declanșa criza umanitară", a adăugat acesta.
Una dintre cele mai presante probleme ale ţării asiatice este datoria externă uriașă, în special față de China. Sri Lanka are o datorie de peste 5 miliarde de dolari față de China, iar anul trecut a luat un împrumut suplimentar de un miliard de dolari de la Beijing pentru a face față crizei financiare acute.
În următoarele 12 luni, în sectorul guvernamental și în cel privat, Sri Lanka va trebui să ramburseze aproximativ 7,3 miliarde de dolari în împrumuturi interne și externe, inclusiv o rambursare a obligațiunilor suverane internaționale de 500 de milioane de dolari în ianuarie. Cu toate acestea, începând cu luna noiembrie, rezervele valutare disponibile erau de doar 1,6 miliarde de dolari.
Ministrul Ramesh Pathirana a declarat că speră să achite datoriile petroliere din trecut față de Iran în ceai, trimițând în fiecare lună ceai în valoare de 5 milioane de dolari, pentru a economisi „valuta atât de necesară".
Parlamentarul de opoziție și economistul Harsha de Silva a declarat recent în Parlament că rezervele valutare vor fi de 437 de milioane de dolari în ianuarie, în timp ce datoria externă totală de plătit va fi de 4,8 miliarde de dolari din februarie până în octombrie 2022 - adică de 11 ori mai mare decât rezervele valutare. „Națiunea va fi în faliment total”, a spus el.
Guvernatorul Băncii Centrale, Ajith Nivard Cabraal, a dat asigurări publice că Sri Lanka își poate achita datoriile „fără probleme", dar fostul guvernator Wijewardena a declarat că țara se află într-un risc substanțial de a nu-și onora rambursările, ceea ce ar avea consecințe economice catastrofale.
Penuria de alimente din Sri Lanka s-a agravat și după ce mulţi dintre fermieri nu au mai cultivat nimic, în contextul în care autorităţile au decis, în luna mai a anului trecut, să interzică toate îngrășămintele și pesticidele, în încercarea de a-i forța să treacă la agricultura ecologică.
