Stenograma concedierilor de la Senat: calcule politice în interes de partid. Urmează Camera Deputaților: „Oamenii care muncesc vor fi dați afară, iar cei cu pile, păstrați”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primii pași ai reorganizării Senatului au fost făcuți, în urma aprobării planului în plen, însă nu fără numeroase controverse, jocuri de culise și calcule politice nemenționate public de principalii actori, dar fiind evidențiate doar două părți ale situației: pe de o parte accentul pus pe Ilie Bolojan că elimină „sinecurile”, pe de alta sublinierea de către angajați că demersul încalcă orice formă de dialog social și e nefundamentată, ceea ce va duce la procese.
Cuprins:
Cu toate acestea, nuanțele sunt mult mai fine, iar spatele politic în continuare contează mult.
Cele două memorandumiri ale lui Bolojan
Sincopele au început încă din 21 ianuarie, la ora 13.00, când deși Ilie Bolojan a venit cu două memorandumuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare (reorganizare a instituției, adică inclusiv concedieri, plus reducerea cotelor de carburant), o parte din aleșii din Biroul Permanent au ridicat prima problemă: votarea unui document neprezentat anterior. Conform stenogramei consultate de Libertatea, problema netrimiterii documentului a fost ridicată de Gheorghe Vela (lider de grup POT), Laurențiu Plăeșu (vicepreședinte al Senatului din partea AUR) și Novak Levente (chestor din partea UDMR).
Cu toate acestea, Ilie Bolojan a încercat să forțeze adoptarea fără consultare prealabilă de fiecare grup, în condițiile în care tema reducerilor cheltuielilor bugetare erau pe ordinea suplimentară. Liderul de grup al UDMR, Turos Lorand, i-a atras atenția lui Bolojan că nu procedează corect. Așa că subiectul a fost amânat pentru a fi consultate timp de două ore documentele.
Două ore mai târziu, Ilie Bolojan a abordat frontal subiectul. Iar prima mare problemă a fost pusă direct pe masă: noii lideri de la Senat, cum este și el, nu-și pot angaja oamenii, pentru că pe durată nedeterminată erau deja posturile ocupate. Acesta a fost primul argument, înainte de a vorbi de numărul mare al angajaților. Argumentele lui Bolojan sunt scrise negru pe alb.
În ceea ce priveește angajații de la membrii BP, Bolojan a subliniat că ar vrea ca la vicepreședinți, chestori și secretari să fie un singur funcționar public parlamentar, pe durată nedeterminată, iar alți doi care să vină și să plece cu demnitarul. În cazul președintelui Senatului, a pledat pentru nouă posturi, trei fiind funcționari publici parlamentari (pe perioadă nedeterminată), în timp ce șase să vină și să plece cu demnitarul.
Pe de altă parte, funcționarii de la grupurile parlamentare au rămas să aibă situații diferite, în funcție de interesul grupului. Și în cazul concursurilor, acestea nu sunt pentru toți, ci doar pentru anumite direcții sau servicii.
Iar tema a fost repetată de Bolojan ca să priceapă și noii veniți în BP, cum e cazul celor din SOS. Și Cristian Ghinea a cerut clarificări în legătură cu documentul înaintat de Bolojan. Mai precis, a cerut precizări despre două dintre posturile de la cabinetul unui membru de BP, pe care acesta le-ar putea ocupa cu doi oameni desemnați de el.
Discuțiile din 21 ianuarie au fost concretizate de adoptarea memorandumului luni, 3 februarie. Din numărul de posturi aferente echipei lui Ilie Bolojan ar urma să fie tăiate doar 5 posturi. Un paradox este, susțin surse politice, că la cum arată acum structura conducerii Senatului, Bolojan are în echipa sa trei directori și alți șase oameni. Așadar, jumătate sunt șefi. Și la Secretarul General are loc o mimare a reformei, spre deosebire de alte direcții și servicii. Adică sunt tăiate trei posturi, însă toate trei sunt vacante, potrivit informațiilor Libertatea.
Misterul reașezării de la grupurile politice
La nivelul comisiilor, Senatul merge pe un număr mai mic, dacă facem o comparație între acest for și Camera Deputaților. De exemplu, Camera Juridică are 8 posturi, Senatului ar urma să aibă 6 (fiind unul redus la reorganizare). Dacă Senatul va merge doar pe 4 angajați la Comisia de administrație (în urma eliminării unui post), la Cameră aceeași comisie are 7 angajați. Și la Comisiile de buget din cele două foruri diferă numărul de angajați: 5 la Senat (fără vreo reducere) și 8 la Cameră.
Per total, la Senat sunt reduse 36 de posturi de la comisii, în timp ce la Camera Deputaților numărul posturilor este de 51.
Și la grupurile parlamentare de la Senat rămâne să fie reajustat numărul angajaților. În jur de 55 de persoane vor fi angajate la grupuri pe noua reconfigurare, față de aproximativ 80 câte erau înaite de reorganizare. În schimb, la Camera Deputaților nu s-a vorbit aproape deloc de diminuarea normei de oameni de la grupuri. Libertatea a trimis de săptămâna trecută o solicitare la Camera Deputaților pentru clarificări, însă până în prezent Secretariatul General nu a oferit niciun răspuns.
Batista pe țambal și din partea sindicatului funcționarilor publici
După o primă ieșire publică a funcționarilor de la Senat contra lui Ilie Bolojan, când cea mai vocală persoană a fost o consilieră de la Comisia de transporturi, Cristina Tărteață, adevărații lideri de sindicat (cei cu funcții oficiale), mai mult au mimat reprezentarea intereselor angajaților, susțin mai multe surse din cadrul Senatului. Președintele Sindicatului Funcționarilor Publici Parlamentari este Ionuț Aichimoaie, fiu al fostului parlamentar (trei mandate) Ionel Aichimoaie (PSD). Un alt lider sindical, Dacian Vasincu, e simpatizant liberal, dovadă și distribuire de fotografii de la evenimente cu participare liberală. Și soția lui Vasincu este angajată tot la Senat.
Controversele de la Camera Deputaților
Conducerea Camerei Deputaților urmează să adopte miecuri documentul privind reînceperea reorganizării. Reprezentanții din Sindicatul Funcționarilor Publici din Camera Deputaților, o structură care funcționează mai bine față de cea de la Senat, au ieșit marți cu un nou punct de vedere în care arată că nu a existat o consultare cu sindicatul pe tema reorganizării, nefiind o discuție pe tema cifrelor propuse pentru concedieri /desfințări de posturi.
„Nu a existat un audit intern sau extern, anterior «hotărârii - 240 afară!». Vă rugăm să observați, de asemenea, că memo-urile sunt semnate de un secretar general adjunct, cu atribuții limitate, pentru că nimeni nu vrea să-și asume această nedreptate imensă, prin care oamenii care muncesc vor fi dați afară, iar cei cu pile, păstrați”, punctează SFPP. De asemenea, nu au existat criterii transparențe de evaluare sau a motivării demersului.
Nu în ultimul rând, sidnicatul solicită să fie făcut un audit, iar prin evaluare om cu om să se stabilească cine a muncit și cine nu, printr-o analiză pe activitatea brută a fiecăruia, nu decizie luată la nivel general.
Surse de la nivelul Camerei susțin că se ține cont foarte mult de criteriul politic. Inclusiv șefa Direcției de Resurse Umane, Alexandra Braica, vine din rândul PSD, fiind numită și secretar de stat la ministere controlate de social-democrați. Reducerea posturilor este făcută pe sprânceană, conform unor surse ale ziarului Libertatea fără a se ține cont de un raport proporțional sau de activitate.
De exemplu, la Direcția pentru Promovarea Activității Parlamentare, conform datelor de pe site-ul Camerei sunt 15 persoane încadrate, din care una suspendată. Din această direcție vor vor fi reduse trei posturi. În schimb, la Direcția Comunicare și Relații Publice, deși pe site-ul Camerei figurează 20 de persoane, vor fi reduse nu mai puțin de 7 posturi, adică o treime.
La Direcția pentru Promovarea Activității Parlamentare este o persoană apropiată de PSD, susțin surse politice, despre care în presa centrală s-a mai scris anii trecuți. De exemplu, potrivit B1TV, în 2016 Alexandru Mazilu, șeful direcției, ar fi avut salariul mai mare decât al unui deputat sau senator. În această direcție, până la prânz fusese o singură postare pe Facebook-ul Camerei Deputaților, două pentru ziua de 3 februarie, iar înainte de luna februarie mai existase o postare pe 24 ianuarie. În luna ianuarie mai există o postare doar pe 15 ianuarie.
Un alt caz de reducere coafată e la Direcția Informatică și Comunicații, fiind 5 posturi desființate. De curând, pe ultima sută de metri exact această direcție a mai angajat un om
Demnitarii, impasibili la veniturile lor
Din tot scandalul legat de reorganizări, poate cea mai mare constantă a fost atitudinea demnitarilor (deputați și senatori) față de propriile buzunare. Aceștia nu au făcut niciun demers prin care, în încercarea de a păstra cât mai mult din personalul necesar, să mai taie din sumele forfetare, cazare sau poate chiar diurna lor. În cazul de la Senat, aproximativ 17.500 de lei (în afară de indemnizație) sunt cheltuiți de senator după bună plac, fără să fie nevoie să aducă vreo chitanță, factură s.a.m.d.
