Fast Danube 2 Galați: Ce este autostrada albastră de 170.000.000 de euro pentru care există deja două oferte
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a înregistrat două oferte pentru proiectul Fast Danube 2, o iniţiativă strategică menită să modernizeze navigaţia pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării.
Cuprins:
- Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a primit două oferte la licitaţie
- Fast Danube 2 vizează extinderea perioadei de navigabilitate pe Dunăre la 340 de zile pe an
- Care sunt obiectivele principale ale Fast Danube 2
- Valoarea totală a proiectului este estimată la aproape 170 de milioane de euro
Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a primit două oferte la licitaţie
Ministrul transporturilor, Ciprian Şerban, a subliniat importanţa acestui proiect.
„Astăzi au fost depuse două oferte în cadrul licitaţiei pentru proiectarea şi execuţia proiectului Fast Danube 2, investiţia strategică ce va revitaliza sectorul româno-bulgar al Dunării, pe 470 km. Este un semnal clar că piaţa răspunde acestui proiect major, cu o valoare estimată de aproximativ 170 de milioane euro. Fast Danube 2 va permite creşterea perioadei de navigaţie de la 280 la 340 zile pe an şi va genera o majorare estimată de 20% a volumului de mărfuri transportate pe fluviu, contribuind direct la consolidarea transportului fluvial şi la dezvoltarea economică regională”, a afirmat ministrul transporturilor.
Conform publicației locale Monitorul de Galați, licitaţia a atras două grupuri de ofertanţi: compania olandeză VAN OORD DREDGING AND MARINE CONTRACTORS BV şi o asociere formată din CONCIVIA SA, FERRARI ING. FERRUCCIO, VEPEX COM S.R.L., IMPRESA DI COSTRUZIONI ING. E. MANTOVANI şi AQUAPROIECT, cu sprijinul a patru subcontractanţi: REEN FOREST PROIECT, RIDSILV PROD, TOPO MINIERA S.R.L. şi TERRA GAGE.
Fast Danube 2 vizează extinderea perioadei de navigabilitate pe Dunăre la 340 de zile pe an
Sectorul comun româno-bulgar este cel mai lung sector transfrontalier al Dunării (~470 km) şi parte integrantă a coridorului de transport Rin - Dunăre din cadrul reţelei TEN-T, reprezentând „autostrada albastră” de la vest la est şi conectând România cu restul Europei Centrale şi de Vest.
Proiectul Fast Danube 2 vizează extinderea perioadei de navigabilitate pe Dunăre la 340 de zile pe an, faţă de cele 280 zile actuale, prin lucrări complexe planificate până la finalul anului 2028. Acestea includ:
- lucrări de dragaj capital a căii navigabile în 12 puncte din România şi Bulgaria, pe o lungime şenal de 110 km;
- lucrări de inginerie rigide: epiuri (9 buc) şi chevroane;
- lucrări de inginerie morfologică pentru realizarea unor insule artificiale;
- lucrări de consolidare de mal (5.450 de metri) reprezentând o intervenţie minimă asupra cursului natural al Dunării, zonei de biodiversitate şi adâncimii minime pentru transportul naval pe Dunăre.
Irinel Scrioşteanu a declarat că Fast Danube 2 este considerat unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale României, ce are ca obiectiv principal modernizarea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, în vederea creşterii practicabilităţii acestei „autostrăzi albastre” tot anul.
Care sunt obiectivele principale ale Fast Danube 2
Obiectivele principale ale Fast Danube 2 includ:
- deblocarea circulaţiei fluviale şi stimularea transportului fluvial eficient;
- creşterea atractivităţii transportului fluvial ca alternativă sustenabilă;
- reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere prin transferul transportului de mărfuri către transportul naval;
- reducerea timpului şi costurilor pentru transportul de marfă;
- consolidarea rolului Portului Constanţa şi poziţionarea acestuia ca nod strategic de transport (lider) în regiunea de sud-est a Europei.
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproape 170 de milioane de euro
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 170 de milioane de euro, finanţarea fiind asigurată prin fonduri europene nerambursabile din cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) şi cofinanţată de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Procesul de evaluare a ofertelor este în desfăşurare, iar semnarea contractului este prevăzută cel târziu în iulie 2026.
