Strategia lui Donald Trump în privința lui Vladimir Putin are legături cu Xi Jinping. Rusia este în declin, în timp ce China devine „marele pericol”

Un nou echilibru de putere

Găsirea unei modalități de „apropiere a Rusiei” ar putea crea un „echilibru de putere diferit” în concurența dintre Statele Unite și China, și anume un echilibru de putere în beneficiul Washingtonului, spune acest oficial, citat sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității subiectului.

Această strategie în privința Rusiei conduse de liderul autocrat Vladimir Putin este în concordanță cu o abordare mai amplă a politicii externe a administrației Trump, care și-a propus să limiteze influența chineză pe plan global.

În logica acestei abordări, Donald Trump a decis să-l înlăture de la putere pe dictatorul venezuelean Nicolas Maduro și să crească presiunile asupra regimului comunist din Cuba pentru a renunța la politica sa ostilă față de Statele Unite – demersuri ce ar putea reduce influența regimului de la Beijing în emisfera vestică.

Abordare inspirată din Henry Kissinger

Determinată să contracareze China, administrația Trump continuă contactele cu regimul de la Moscova chiar și în pofida informațiilor potrivit cărora Rusia ajută regimul de la Teheran să atace obiective militare americane din Orientul Mijlociu.

„Există o anumită gândire strategică americană de lungă durată precum că nu este deloc în interesul nostru ca Rusia și China să lucreze împreună“ și că ar trebui identificate „modalități de a le diviza, sau cel puțin de a colabora tactic cu partenerul care reprezintă o amenințare strategică mai mică pe termen lung pentru noi”, comentează Alexander Gray, fost șef de cabinet al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă în primul mandat prezidențial al lui Donald Trump.

Gray, în prezent director executiv al companiei de consultanță American Global Strategies, compară acest efort cu cel al fostului secretar de stat și consilier pentru securitate națională Henry Kissinger, care l-a convins pe președintele Richard Nixon să călătorească la Beijing, în februarie 1972, pentru a îndepărta Republica Populară Chineză de Uniunea Sovietică în schimbul scoaterii din izolare diplomatică.

Colaborarea strânsă dintre Rusia și China, considerată mai periculoasă decât războiul din Ucraina

„Este clar că Trump dorește să găsească o modalitate de a pune capăt războiului din Ucraina și de a coexista pașnic cu Rusia”, subliniază Fred Fleitz, un alt fost șef de cabinet al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă în primul mandat prezidențial al lui Donald Trump.

În opinia sa, Donald Trump interpretează „în mod corect” că strângerea legăturilor între Rusia și China reprezintă „o amenințare mult mai mare pentru securitatea SUA și (securitatea – n.r.) globală decât războiul din Ucraina”. „Prin urmare, dorește să găsească modalități de a îmbunătăți relațiile dintre SUA și Rusia, pentru a slăbi sau a rupe această alianță”, adaugă Fleitz, în prezent vicepreședinte al programului de securitate americană de la America First Policy Institute.

Un efort privit cu scepticism

Alți strategi în politică internațională rămân sceptici în privința acestei abordări. Craig Singleton, director al programului dedicat Chinei la Foundation for Defense of Democracies, este de părere că obiectivul de a rupe Rusia de China este „atrăgător” doar „în teorie”. „În practică, parteneriatul dintre Moscova și Beijing este de fier”, apreciază el.

„Evident, nu este nimic în neregulă cu testarea diplomației, iar președintele Trump este un negociator. Dar istoria sugerează că acest lucru nu va aduce probabil prea multe”, afirmă Singleton. „Rezultatul probabil (în privința Rusiei – n.r.) este o cooperare tactică limitată cu SUA, nu un fel de ruptură durabilă de Beijing”, preconizează analistul de politică externă de la Foundation for Defense of Democracies.

China vrea să păstreze Rusia ca partener minor

La rândul ei, China încearcă să păstreze Rusia ca aliat și partener minor în politica sa externă de contracarare a puterilor occidentale. Ministrul chinez de externe Wang Yi a reafirmat această relație într-o conferință de presă de acum câteva zile: „Într-o lume fluidă și turbulentă, relația China-Rusia a rămas solidă în pofida tuturor obstacolelor”.

Ideea de a oferi Rusiei stimulente economice și concesii teritoriale în Ucraina în schimbul unei posibile apropieri de Statele Unite în problema chineză provoacă îngrijorare la Kiev, notează Politico. „Am mai încercat acest lucru înainte și nu a funcționat”, remarcă un oficial ucrainean, amintind de „Ostpolitik”-ul Germaniei de apropiere de Rusia, mai ales pe plan economic, în speranța prevenirii conflictelor. Într-un final, Rusia a vândut petrol și gaze pentru a se înarma și a declanșa războaie.

Rusia este în declin

Departamentul de Stat și Casa Albă au refuzat să ofere explicațiile cerute de Politico înainte de publicarea articolului. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat anterior că legăturile economice ale Chinei cu țările din America Latină reprezintă o „amenințare la adresa securității naționale” a Statelor Unite, iar administrația Trump încearcă în mod activ să reducă această amenințare.

Adam Savit, director pentru politică chineză la America First Policy Institute, atrage atenția că „Rusia contează la periferie” și „nu poate fi o variabilă decisivă în competiția dintre SUA și China”. „Centrul de greutate este Asia de Est”, punctează el.

„Rusia oferă Chinei profunzime strategică, o graniță prietenoasă, aprovizionare cu energie și un al doilea front în Ucraina pentru a submina atenția Occidentului”, spune Savit. „Dar Moscova este o putere în declin și (…) partenerul minor în această relație”, conchide cercetătorul american.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE