Cercetătorii au analizat impactul activității umane asupra mediului și au utilizat o abordare statistică robustă pentru a investiga ce determină emisiile de dioxid de carbon (CO2) ale unei națiuni.
Folosind date din 26 de țări pe o perioadă de 15 ani, cercetătorii au descoperit o tendință surprinzătoare: creșterea numărului de vehicule electrice a fost legată de creșterea emisiilor de CO2.
Cauza o constituie mixul energetic
Motivul? Vehiculele electrice sunt încă alimentate cu energie electrică generată prin arderea combustibililor fosili precum cărbunele sau petrolul.
Profesorul asociat Stephen Poletti și Miaomiao (Simon) Tao, doctorand la Centrul pentru Energie al Școlii de Afaceri, nu au observat o reducere semnificativă a emisiilor de CO2 la nivel global ca urmare a adoptării vehiculelor electrice.
„Dimpotrivă, adoptarea vehiculelor electrice este asociată pozitiv cu emisiile de CO2”, spune Tao. Această constatare pare contraintuitivă; ea sfidează convingerea convențională că vehiculele electrice contribuie la decarbonizare.
„Analiza noastră evidențiază faptul că beneficiile de mediu ale vehiculelor electrice depind de compoziția mixului de producție de energie electrică al unei țări”, conform acestuia.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_249e23faca91c5a60060314255802ebf.jpg)
Cărbunele
Să luăm ca exemplu vehiculele electrice încărcate cu energie electrică provenită de la centrale pe cărbune, spune Poletti.
„În acest caz, ele pot contribui indirect la emisii mai mari decât vehiculele moderne pe benzină sau diesel, mai ales dacă se ia în considerare întregul ciclu de viață, de la producție la eliminare.”
Volvo arăta același lucru în 2021
Un studiu din 2021 al producătorului auto Volvo arăta că emisiile de la producerea mașinilor electrice sunt cu 70% mai mari decât în cazul unei mașini cu ardere internă.
Volvo preciza însă atunci că o mașină electrică va avea la final emisii mai mici, dar doar după 70.000 de kilometri parcurși, dacă ponderea energiei verzi este ca în UE, conform site-ului de profil Carscoops.com.
Dacă se ia în considerare media globală atunci distanța este 110.000 kilometri.
Studiul Volvo lua în considerare energia consumată pentru mineritul componentelor bateriei, producția, energia consumată și condusul mașinilor.
Energie regenerabilă
Rezultatele studiului sugerează că adoptarea vehiculelor electrice va contribui la reducerea emisiilor de CO2 numai atunci când ponderea globală a producției de energie electrică din surse regenerabile va ajunge la aproximativ 48%.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ccd87a74509411030cc620fc6981b3c8.jpg)
Energia regenerabilă, în principal eoliană, solară și hidro, a reprezentat doar puțin peste 30 % din electricitatea mondială în 2023, deci mai este cale de parcurs, spune Poletti.
„Vehiculele electrice sunt adesea privite ca un glonț de argint pentru schimbările climatice, dar rezultatele noastre arată că nu este cazul dacă energia electrică care le alimentează nu este curată”, conform acestuia.
Impactul decarbonării
Noua Zeelandă, unde peste 80 % din producția de energie electrică este regenerabilă, este bine plasată pentru a profita de avantajele vehiculelor electrice.
„Această cercetare ne reamintește că decarbonizarea transportului nu poate avea loc în mod izolat”, spune Poletti.
În plus, față de adoptarea vehiculelor electrice, cercetătorii au examinat impactul creșterii economice, al inovării în domeniul tehnologiilor ecologice, al consumului de energie regenerabilă și al densității populației asupra emisiilor.
Ei au constatat că creșterea economică crește emisiile, în timp ce inovarea în domeniul tehnologiilor ecologice și densitatea populației, sub forma unor orașe mai compacte, pot contribui la reducerea acestora. Consumul de energie regenerabilă a avut cel mai semnificativ efect de reducere a emisiilor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c9270b9cbd9aabb95a003599cdc3a3d5.jpg)
Problemele energiilor regenerabile
Energiile regenerabile nu sunt singurele care au emisii mai puține: în fapt, cea mai puțin poluantă este energia nucleară.
De asemenea, energia regenerabilă vine cu alte probleme: creșteri de prețuri, probleme de echilibrare atunci când nu bate vântul sau nu este soare și riscuri de pene.
România s-a confrunat anul trecut cu risc de pene din cauza volatilității surselor regenerabile. Transelectrica – transportatorul național de energie – avertiza anul trecut că sursele regenerabile duc la creșteri de prețuri pentru consumatori și instabilitatea sistemului.
Acest lucru se întâmplă deoarece e nevoie de instalarea de capcități de rezervă pe baterii, care să intre în producție atunci când nu bate vântul sau nu e soare. Însă bateriile sunt la rândul lor foarte scumpe.
Cum stă România
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a produs anul trecut 52,4 TWh de energie electrică.
Producția a fost de 17,4 TWh în termocentrale, 14,3 TWh în hidrocentrale, 10,9 TWh au fost producție nucleară, eolian s-au realizat 6,3 TWh, iar alți 3,4 TWh au fost produși fotovoltaic.
Adunând cantitățile hidro, eolian și solar rezultă 24 TWh de energie regenerabilă, aproape jumătate din consumul final.
La aceste cantități se adaugă și cei 10 TWh de energie nucleară, care nu sunt poluanți, dar nici regenerabili.
În total, România a produs 34 TWh de energie nepoluantă, adică două treimi din total.
Dependență periculoasă de China
O altă problemă cu mașinile electrice și energia regenerabilă o constituie dependența de China, de la minereurile rare necesare producerii bateriilor, la producerea de baterii, panouri solare și eoliene, dar și la invertoare, marea majoritate fiind realizate în statul asiatic.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9c23ad4c52f8793e305c577f100bb7c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2eb73a1ea3663c008126011fd7f12eb4.webp)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1bba1fe59f6ab2dc34b2baa0ee894ee6.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3dd25fc1900b4d8fe798cbc1f2e992e4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8ade19b3d3f553fcadc281af11ef8b8c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_b7ab12d7fb107a6e046e37bb6e23364d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_a1dbf870ba9ad125c49b60bc1740fb3d.jpg)