ANALIZĂ. Cum a intrat România în vria penelor de curent. Problema creată de PSD și dezvăluită de caniculă: „Nu se rezolvă pe termen scurt”

Cu puțin timp înainte de penele de curent severe, premierul PSD, Marcel Ciolacu, a criticat „un domn ministru“ al energiei, despre care a spus că nu s-a gândit să construiască unități de stocare atunci când România a planificat capacități de producție în energie regenerabilă.

„Păi, măi, domn ministru, când ai declanșat aceste programe prin PNRR, prin proiecte naționale, prin fondul de modernizare, mintea ta n-a putut gândi că îți trebuie zonă de stocare și că România are o interconectare mare, de altfel, la nivel european de aproape 30% și că vei produce când va fi vânt și soare mai mult decât consumi?

Cu energia de la nuclear avem ce face, că e energie de bandă. Avem cel mai bun mix energetic din Europa. Dar când a fost nevoie să avem o viziune clară de dezvoltare, nu ne-a dus capul. Cel mai rău în administrație și cel mai mult mi-e frică de hărnicia prostului”, a acuzat premierul, fără a nominaliza ministrul vizat.

Portofoliul energiei este ocupat în acest moment de Sebastian Burduja (PNL), iar anterior a fost ocupat tot de un liberal, Virgil Popescu.

Recomandările lui Burduja

Declarația lui Ciolacu vine după ce luni, 15 iulie, Sebastian Burduja a făcut mai multe recomandări populației pentru utilizarea energiei.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Acesta a spus că ar trebui evitat consumul excesiv între orele 18.00 și 21.00, recomandând cetățenilor să nu spele haine în acest interval, în vreme ce pentru utilizarea aparatelor de aer condiționat a recomandat setarea acestora la 24-26 de grade Celsius.

Preț de 4.300 de lei pe MWh

Marți, la ora 15.00, România producea 6.788 MW și consuma 7.828 MW, conform datelor Transelectrica, transportatorul național de energie. Țara noastră importa 1.040 MW de energie.

Conform Economica.net, prețul plătit pe energie de România pentru ziua următoare a ajuns pe bursa de profil la 4.300 de lei pe MWh, pentru intervalele 21.00-22.00, cel mai mare din Europa.

Care este problema, de fapt

Libertatea vă prezintă de unde se trag problemele actuale ale sistemului energetic și care este cauza acestora.

În aceste zile caniculare, problema de căpătâi o constituie faptul că producția de energie electrică nu ține pasul cu consumul.

Economica.net a scris că țara noastră a repornit termocentrale vechi pentru a putea acoperi cererea, care produc, în total, 400 MW.

Astfel, s-au repornit 250 MW la Ișalnița, aproape 100 MW la Paroșeni și încă 50 MW la CET Sud, în București.

România nu este singura în această situație, Germania anunțând încă din aprilie amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune, conform Bloomberg.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Canicula afectează energia regenerabilă

Concomitent, canicula afectează producția de energie hidro, dar și pe cea de energie eoliană, fermele eoliene neproducând atunci când nu bate vântul. Seara, după apus, dispare și energia solară, apărând problema pe intervalul orar menționat de Burduja.

Datele Transelectrica arătau că pe 16 iulie, la ora 15.00, România producea 1.407 MW din surse hidro, 1.309 MW din reactoare nucleare, o cantitate de 1.095 MW se producea pe gaze și 1.091 MW pe cărbune.

Pe regenerabil se produceau 936 MW din energie eoliană, 903 MW solar și 44 MW din biomasă.

Problema o constituie faptul că energia regenerabilă este intermitentă: avem curent doar când bate vântul și e soare.

În caniculă nu bate vântul, iar după ora 18.00, panourile solare nu mai produc la capacitate maximă, astfel că se creează dezechilibre în sistemul de alimentare.

Nu mai avem ce porni

Acestea trebuie compensate cu energie din altă parte. Mai exact, trebuie pornite alte capacități sau făcute importuri. Numai că aceleași probleme sunt și în statele vecine.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

În plus, România nu mai prea are multe alte surse, deoarece prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și-a asumat închiderea centralelor pe cărbune din Oltenia și Valea Jiului.

Peste 4.000 MW închiși

România avea în 1989 peste 22.000 MW instalați în energie: 5.657 MW hidro, 8.612 MW în hidrocarburi (gaze naturale și păcură) și 8.708 MW pe cărbune.

Între timp, au fost închise capacități vechi de peste 4.000 MW, iar acum capacitatea totală de producție este de circa 18.300 MW, conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

Capacități, doar pe hârtie

După 1990 au fost date în folosință Reactorul 1 de la Cernavodă (700 MW în anul 1996), Reactorul 2 (700 MW, în 2007), centrala pe gaze a Petrom de la Brazi (860 MW, inaugurată în 2012).

La acestea se adaugă peste 4.500 MW instalați în ferme eoliene și panouri fotovoltaice.

Conform ANRE, în acest moment, țara noastră are instalați 18.300 MW, din care:

• 6.617 MW în surse hidro
• 3.026 MW eolian
• 2.762 MW în termocentrale pe cărbune
• 2.715 MW în termocentrale pe hidrocarburi (gaze și păcură)
• 1.648 MW în solar
• 1.413 MW în nuclear
• 106 MW în biomasă
• 20 MW în biogaz.

Datele ANRE arată că, teoretic, România are centrale pe care să le pornească.

Practic însă există probleme: multe sunt CET-uri din marile orașe, care intră în revizie pe durata verii, în vederea sezonului rece, iar altele sunt centrale pe cărbune, care sunt pregătite sau trecute în conservare.

Problema stocării

Pentru a rezolva problema echilibrării producției cu cererea există două soluții:

• fie se pornesc alte centrale, dar nu prea avem multe opțiuni;
• fie se apelează la energie stocată.

Energia produsă în exces poate fi stocată în două moduri: fie se construiesc hidrocentrale în pompaj, fie se stochează în baterii gigantice.

Pentru hidrocentrale în pompaj există încă dinainte de 1989 proiectul de la Tarnița, aflat și acum în atenția Ministerului Energiei.

Aceasta ar fi trebuit să aibă 1.000 MW și ar putea pompa ziua apa în amonte folosind energia ieftină în surplus, iar noaptea sau în perioade de vârf de consum ar livra electricitate, în alte condiții foarte scumpă, ajutând la echilibrarea sistemului energetic.

Problema o constituie costul gigantic: peste un miliard de euro. În cazul în care se va construi, costurile vor trebui recuperate de la consumatori, prin prețuri.

Bateriile, extrem de scumpe

În cazul bateriilor există alte două probleme: pe lângă costurile imense, există și probleme cu găsirea minereurilor rare necesare la producția lor, plus reciclarea bateriilor.

MIT Technology Review cita un studiu din 2016 care arăta că bateriile sunt „alternative slabe” la centralele mari pe gaze sau cărbune.

„Nu numai că tehnologia litiu-ion este prea scumpă pentru acest rol, dar durata de viață limitată a bateriei înseamnă că nu este potrivită pentru a umple golurile din timpul zilelor, săptămânilor și chiar lunilor în care producția eoliană și solară este slabă”, scria publicația.

Conform Statista, costurile sunt estimate să scadă la 110 dolari pe kWh instalat în baterii în 2025, ceea ce înseamnă 110.000 de dolari pe MWh.

În 2008, când a fost adoptată legislația în domeniul regenerabil din România, au existat discuții ca producătorii de energie regenerabilă să fie obligați să aibă drept rezervă o capacitate similară în sistem.

Un expert reputat în energie electrică ține să amintească că, în ciuda declarațiilor acide ale premierului Ciolacu la adresa ministrului energiei, tot PSD a pus bazele legilor privind regenerabilele.

„Orice investiție costă, inclusiv bateriile. Iar pe intervalele cu cerere mare de electricitate, energia folosită din aceste sisteme de baterii va fi mai scumpă cu 15-20%. Toate legile privind energia regenerabilă, de la Legea 220 din 2008 până la legea privind prosumatorii, au fost adoptate de PSD, fie prin președinți de comisii, fie prin președinți ANRE. Și toate s-au făcut fără stocare. Lucrurile astea, impunerea de stocare pe baterii, trebuiau făcute atunci și nu mai aveai așa un val mare de regenerabile în sistem”.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă:

„Apoi, cei cu regenerabile sunt niște speciali: ei primesc subvenții și sunt preluați cu prioritate în sistem. Dacă le impui acum să facă baterii, cei care au deja investițiile făcute rămân tot speciali. Apoi ar costa enorm să construiești acum 4.000 MW în baterii. Eu interpretez declarația premierului drept o promovare pentru instalarea de baterii”, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Practic, la fiecare 1 MWh de energie verde instalată, ar fi urmat să aibă stocare disponibilă de 1 MWh.

Dar această prevedere nu a fost adoptată niciodată, deoarece ar fi crescut costurile, iar producătorii de energie regenerabilă nu au avut backup în sistemul energetic.

Echilibrarea rețelei este în sarcina Transelectrica și care trebuie să găsească energie pentru a compensa dezechilibrele.

Planificare slabă

Consultantul fiscal Emilian Duca spune că există o limitare tehnologică a bateriilor, care sunt scumpe și nu pot face față fluctuațiilor actuale.

În cazul României, problema ar fi de planificare din partea autorităților.

„Nu avem stocare, dar asta nu se rezolvă pe termen scurt, pentru că este o limită tehnologică a bateriilor. În esență, în România este o problemă de planificare. Înainte, porneam termocentrale pe gaze. Acum nu mai avem ce porni”, a spus Duca.

Franța, dată ca exemplu

Duca spune că o soluție nepoluantă și performantă o reprezintă centralele nucleare și dă Franța ca exemplu, unde centralele atomice produc peste 70% din necesar.

„În Germania au regenerabile foarte multe, dar s-au bazat pe gaze din Rusia, ceea ce i-a afectat după invadarea Ucrainei. Apoi au închis nuclearul și acum au rămas să facă echilibrare pe lignit. În Franța, au păstrat nuclearul, care face peste 70% din total și acum nu au probleme. Cei care au închis nuclearul au fost inconștienți”, a spus acesta.

Conform EuEnergy, Franța avea marți un preț de 40 de euro/MWh, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană (UE), în vreme ce România avea cel mai mare preț din UE, de 213 euro/MWh.

Un preț de 32 de euro/MWh, este plătit de sistemul energetic din Elveția, stat care nu se află în UE.

Mixul energetic al statului elvețian este format din 62% energie hidro, 29% nuclear și 9% centrale convenționale și energie regenerabilă, la care se adaugă importurile, conform Departamentului pentru Afaceri Externe al confederației.

Variații mari de producție și consum

Planificarea slabă este principala cauză a problemelor, consideră Dumitru Chisăliță.

Acesta declara recent pentru Libertatea că sistemul energetic românesc nu este adaptat la profilurile actuale de consum și producție.

„Avem un sistem energetic proiectat acum 50-70 de ani pentru situațiile de acum 50-70 de ani. Atunci aveam un profil de producție și un profil de consum. Acum acestea s-au schimbat și avem variații foarte mari de producție și consum, iar sistemul energetic nu este pregătit pentru aceste variații. Este la fel ca la autostrăzi și drumuri, avem infrastructură proiectată acum 50 de ani, care acum nu mai face față”, a spus expertul.

Acesta a spus că există doar riscul unor pene locale, din cauza caniculei, în această perioadă.

Transelectrica a avertizat cu privire la regenerabile

Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a avertizat în urmă cu câteva săptămâni că energia regenerabilă duce la instabilitatea sistemului și risc de pene, plus creșteri de prețuri, ca urmare a prețului mare al energiei de echilibrare.

Consultantul Emilian Duca spune că în viitor vom ajunge să avem baterii acasă, pentru a contrabalansa fluctuațiile rețelei.

„Viitorul va fi o luptă pentru autonomia energetică a fiecărei locuințe. Fiecare o să ajungă să aibă capacitate de stocare, e o problemă de timp”, prezice acesta.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro