Votul pozitiv din Comisia pentru afaceri externe vine la capătul a 19 luni de așteptare pentru Stockholm, perioadă în care Ankara a invocat drept motiv pentru refuzat sprijinul acordat de Suedia unor membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație considerată teroristă de Ankara, UE și NATO.
Suedia și Finlanda au cerut în 2022 să adere la NATO ca urmare a declanșării de către Rusia a războiului din Ucraina, renunțând la decenii de neutralitate. În timp ce Ankara a ratificat aderarea Finlandei, a ridicat obiecții față de solicitarea Suediei.
Deși candidatura Suediei nu a fost ratificată nici de Ungaria, Turcia este văzută drept principalul obstacol pentru accederea națiunii scandinave la alianța militară și consolidarea apărării sale în regiunea Mării Baltice.
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto afirmase în luna iulie că Ungaria nu va amâna în continuare ratificarea aderării Suediei dacă Turcia îşi ridică obiecţiile.
Cu toate acestea, în urmă cu cinci zile, în timpul unei conferinţe cu presa internaţională, premierul ungar Viktor Orban a susţinut că ratificarea aderării Suediei la NATO „va fi determinată de Parlamentul Ungariei”, iar deputaţii au „reticenţe” cu privire la această ratificare.
Budapesta reproşează politicienilor suedezi că şi-au făcut un obicei din a emite critici la adresa guvernului conservator condus de Viktor Orban.
Premierul ungar a amintit că, după ce parlamentul de la Budapesta a ratificat pe 23 martie aderarea la NATO în cazul Finlandei, aceasta din urmă s-a alăturat imediat altor state membre ale UE în acţiunea judiciară pe care Comisia Europeană, susţinută de Parlamentul European, a declanşat-o împotriva Ungariei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta noua lege ungară de protecţie a minorilor, care interzice în şcoli materialele despre homosexualitate.
Deși au anunțat simultan candidatura pentru accederea la NATO, Finlanda este membră a alianței din 4 aprilie 2023, în timp ce Suedia așteaptă deciziile de la Ankara și Budapesta.