Ce înseamnă asta, pe româneşte? Că oamenii de rând sunt trataţi ca o firmă şi nu pot fi executaţi silit în perioada procedurii de insolvenţă, care poate dura până la cinci ani. Potrivit proiectului de lege, care a primit recent raport favorabil din partea Comisiei juridice a Senatului, orice român care are cel puţin două datorii – la întreţinere şi către o bancă, de exemplu – pe care nu le-a mai plătit, dar nu din rea-credinţă, ci pentru că şi-a pierdut locul de muncă sau i-a scăzut salariul, va putea cere la tribunal intrarea în insolvenţă. Propunerea de plan pentru rambursarea datoriilor va conţine inclusiv o listă cu veniturile şi absolut toate bunurile deţinute (locuinţă, maşină, mobilă, electrocasnice etc.) care pot fi scoase la vânzare pentru a achita datoriile. Odată intrat clientul în insolvenţă, un administrator judiciar încearcă să îl redreseze financiar, astfel încât din veniturile pe care le are să poată plăti ratele, dar să se şi întreţină. În tot acest timp, băncile nu-i pot percepe dobânzi de întârziere şi nici nu poate fi dat afară din casă de proprietar dacă a întârziat cu plata chiriei.
Să nu încurajeze îndatorarea
“Executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată numai în ultimă instanţă”, se arată în proiectul cu pricina. În prezent, dacă nu-ţi mai poţi achita ratele, banca te execută silit pentru bunurile ipotecate, iar dacă acestea nu acoperă paguba, îţi pune poprire şi pe o treime din salariu, până la recuperarea întregii datorii. “Legea falimentului personal este binevenită, dar într-o formă care să nu încurajeze românii să se îndatoreze excesiv şi să apeleze apoi la falimentul scuzabil. Trebuie, deci, să dea şansa unui nou început, dar să existe şi repercusiuni asupra falitului”, comentează avocatul Gabriel Biriş, cofondator al casei de avocatură Biriş Goran. Potrivit proiectului, care urmează să fie dezbătut de plenul Senatului în calitate de primă cameră sesizată, cei care sunt prinşi că mint în ceea ce priveşte situaţia financiară riscă închisoare de până la cinci ani. În ultimii doi ani, Executivul a respins mai multe iniţiative legislative pe această temă.
Legea, în cifre
12,4 miliarde de lei este valoarea totală a restanţelor la credite;
1 milion de români au restanţe la credite;
11 mii de români au procese de executare silită, 5% dintre restanţieri reuşesc să se salveze;
4,5 milioane de români s-au împrumutat de la bănci;
37 de miliarde de lei sunt datori, în total, românii la bănci.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro