Temperatura medie anuală a României a crescut cu 3°C în 65 de ani. Prognoza pentru o resursă vitală vieții: „Va deveni incredibil de prețioasă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România a fost martora unei creșteri notabile a temperaturilor medii în ultimele decenii, în concordanță cu tendința de încălzire globală.
Cuprins:
- Valurile de căldură din 2024 au bătut recorduri
- 2023 și 2024, cei mai calzi din ultimii 60 de ani
- Temperatura maximă absolută lunară
- Peste 2,6 ori mai mult decât media climatologică
- Creștere accentuată a urgențelor medicale
- Valurile de căldură din vara anului 2025
- Tendință de încălzire și în următorii ani
Potrivit serviciului european Copernicus, pe parcursul verii din 2024 s-a înregistrat o temperatură medie de +16,8°C (adică cu +0,03°C mai cald decât vechiul record, din 2023).
Valurile de căldură din 2024 au bătut recorduri
La nivel european, temperatura medie din vara lui 2024 a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată, cu o anomalie de +1,54°C (adică față de media climatologică din perioada 1991-2020) și depășind recordul anterior din 2022 (+1,34°C).
În Europa de Est, valurile de căldură din 2024 au depășit evenimentele anterioare, afectând în special partea estică a Europei, cu accent pe România, Bulgaria, Ungaria și Ucraina.
Mai mult de atât, în Europa de Est, majoritatea țărilor - Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Moldova, Ucraina și Slovacia - au înregistrat temperaturi record în timpul verii.
Din 1958 până în 2024, temperatura medie anuală a României a crescut cu aproximativ +3,01°C, potrivit raportului Starea Climei - România 2025. Documentul, realizat de specialiști în domeniu, colaboratori InfoClima, a fost publicat pe 20 octombrie 2025.
Constatarea principală este că, la nivel global, 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată și primul cu o temperatură medie care a depășit cu 1,5°C nivelul preindustrial.
2023 și 2024, cei mai calzi din ultimii 60 de ani
„În România, temperatura medie pe ţară - definită pe baza a 65 de stații meteorologice - a fost de +12,7°C, cu +3,01°C mai mare decât media intervalului de referință standard (1971-2000).
Se observă, astfel, o tendință clară de creștere a temperaturii, cu o încălzire de +1,73°C pentru perioada 1901-2024, conform datelor CRUTS4.09 (Climatic Research Unit Time-Series version 4.09 - n.r.) și o creștere mai accentuată de +2,.38°C pentru perioada 1961-2024. Printre anii cei mai reci se remarcă 1940, 1956 și 1985, cu anomalii negative semnificative.
În schimb, după 2000 și în special după 2010, apare o frecvență tot mai mare a anilor cu anomalii pozitive excepționale, culminând cu 2023 și 2024, care ies în evidență drept cei mai calzi ani din întreaga serie”, se precizează în studiul „Temperatura și valurile de căldură în România”, realizat de dr. Monica Ioniță și dr. Viorica Nagavciuc.
La nivel regional, temperatura medie anuală a fost mai mare față de media intervalului de referință standard (1971-2000) la toate stațiile meteorologice analizate. Harta temperaturilor pentru 2024 confirmă caracterul extrem al acestui an, cu anomalii pozitive în întreaga țară, cu valori ce variază între +2,1°C și +4°C.
Cele mai mari anomalii au fost înregistrate în nord-vestul țării, la Satu Mare și Baia Mare, precum și în centrul Transilvaniei, iar valorile cele mai mici sunt în extremitatea din sud-estul țării, adică la Tulcea și Constanța. Distribuția arată o încălzire generalizată, fără regiuni cu anomalii negative, ceea ce indică, din punct de vedere climatic, caracterul excepțional al anului 2024.
Temperatura maximă absolută lunară
În 2024, între sfârșitul lunii mai și sfârșitul lunii august, România a înregistrat mai multe valuri de căldură prelungite și severe, 49 de zile îndeplinind criteriile pentru valuri de căldură.
Datele meteorologice zilnice înregistrate de stația meteorologică Filaret din București indică patru valuri de căldură distincte în această perioadă. Primul val de căldură s-a întins între 31 mai și 13 iunie; al doilea val între 16 și 21 iunie, al treilea a durat de pe 6 până pe 21 iulie; în cele din urmă, al patrulea eveniment a durat între 11 și 27 august. Valorile sunt fără precedent în peste 130 de ani de observații la această stație.
Evenimentul de caniculă din perioada 6-21 iulie a avut cea mai mare amploare în România, Moldova și partea de vest a Ucrainei. Acesta a fost, de asemenea, evenimentul cel mai intens, în termeni de intensitate, la București Filaret, unde, între 8 și 19 iulie, temperatura maximă zilnică a depășit toate recordurile anterioare.
La 16 iulie 2024, temperaturi maxime zilnice peste 40°C au fost înregistrate la 24 de stații meteorologice, iar pe 17 iulie, temperaturi maxime zilnice peste 40°C au fost înregistrate la 17 stații meteorologice.
Între 1 și 18 iulie 2024, temperatura maximă absolută lunară a fost egalată sau depășită la 26 de stații meteorologice (de exemplu, Botoșani: +39,4°C, Holod: +40°C, Târgu Mureș: +39°C). Căldura excesivă a ajuns și în zonele montane, unde s-au înregistrat temperaturi extrem de ridicate pentru aceste zone (de exemplu, Brașov: +36,6 °C și Predeal: +31,4°C).
Peste 2,6 ori mai mult decât media climatologică
Analiza numărului de zile cu temperatură maximă zilnică ≥ 30°C - la stații cu date observaționale din 1901 până în prezent - arată că media națională a zilelor cu temperaturi ≥30°C a fost de 80,3 de zile, în timp ce media climatologică multianuală pentru perioada 1971-2000 este de doar 31,3 zile.
Cu alte cuvinte, valoarea din 2024 este de peste 2,6 ori mai mare decât media climatologică. De exemplu, la Cluj-Napoca, numărul de zile cu temperaturi ≥30°C a fost de 5,7 ori mai mare decât media istorică, în timp ce la Călărași s-au înregistrat 90 de astfel de zile - de peste două ori media climatologică.
În Buzău, s-au înregistrat 84 de zile cu temperaturi ≥30°C în 2024, comparativ cu o medie climatologică de 33 de zile. Aceasta înseamnă că valoarea anuală este de 2,6 de ori mai mare decât media multianuală, indicând un nivel extrem de stres termic. La Târgu Jiu, anul 2024 a înregistrat 84 de zile cu temperaturi ≥30°C, față de media climatologică de 28,4 zile.
Aceasta se traduce într-o creștere de aproape 3 ori, în timp ce la Baia Mare, același an a adus 55 de zile caniculare, față de o medie climatologică de 14 zile. Valoarea din 2024 este de peste ~4 de ori mai mare decât norma istorică, subliniind severitatea excepțională a valului de căldură.
Creștere accentuată a urgențelor medicale
Datele mai arată că în România se înregistrează o creștere semnificativă din punct de vedere statistic, atât a duratei cât și a frecvenței valurilor de căldură.
Majoritatea regiunilor au înregistrat o creștere a duratei valurilor de căldura între 10 și 15 zile, în ultimii 74 de ani, în timp ce sud-vestul și estul țării (în apropierea Mării Negre) înregistrează o creștere mai mare, de 25-30 de zile, în decursul anilor 1950-2024.
În privința valurilor de căldură, se înregistrează o creștere semnificativă în toată țara - cele mai afectate județe fiind Mehedinți, Dolj, Brăila, Galați, Maramureș, Bacău și Neamț. De exemplu, în județele Mehedinți și Dolj se înregistrează o creștere de patru valuri de căldură pe durata ultimilor 74 de ani.
Anii recenți - precum 2012, 2015, 2017, 2022, 2023 și mai ales 2024 - se remarcă prin extinderea zonelor afectate și prin valori-record, cu peste 70 de zile de valuri de căldură în sudul și estul țării.
În vara lui 2024, spitalele din București, Craiova și Iași au raportat o creștere cu peste 30% a cazurilor de urgență legate de insolație, deshidratare severă și exacerbări ale afecțiunilor cardiovasculare și respiratorii.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), s-au înregistrat peste 600 de decese suplimentare în lunile iulie și august 2024 comparativ cu media multianuală, în special în rândul persoanelor vârstnice și al celor cu boli cronice.
Valurile de căldură din vara anului 2025
În comparație, vara lui 2025 (până la sfârșitul lunii iulie) a fost, de asemenea, marcată de căldură severă, inclusiv două episoade de caniculă în iunie și iulie, cu temperaturi care au depășit, din nou, 41°C în sudul României.
Cu toate acestea, frecvența, extinderea spațială și intensitatea cumulată a evenimentelor din 2025 rămân inferioare nivelurilor din 2024. Primul val de căldură din 2025, s-a produs către sfârșitul lunii iunie, atingând o magnitudine maximă pe 26 iunie 2025. Stațiile București Filaret și Drobeta-Turnu Severin au înregistrat maxime cu mult peste percentila istorică, cu anomalii care depășesc +8°C la sfârșitul lunii iunie.
O mare parte a României a înregistrat anomalii pozitive de peste +8°C, încadrate într-o zonă regională mai largă care acoperă Balcanii de Vest, Ungaria și nordul Bulgariei. Centrul și sudul României au fost supuse unui stres termic „foarte sever” până la „extrem”. Astfel de condiții au implicații critice pentru sănătatea publică, agricultură și sistemele energetice.
Al doilea val de căldură intensă în România a început în jurul zilei de 20 iunie 2025, cu un maxim înregistrat pe 26 iulie 2025. Evoluția temporală a temperaturii maxime zilnice pentru București Filaret și Drobeta-Turnu Severin arată din nou maxime zilnice cu mult peste media climatologică și aproape sau peste percentila 90, indicând un stres termic susținut.
Deși puțin mai puțin extreme decât în iunie, hărțile meteo arată în continuare anomalii ale temperaturilor maxime zilnice cuprinse între +4 și +6 °C în cea mai mare parte a României. Harta stresului termic pentru 26 iulie 2025, la ora locală 15.00, confirmă impactul continuu, cu zone întinse din România aflate sub stres termic „foarte sever”, în special în Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei.
Concentrarea temporală a acestor evenimente ar putea avea efecte grave combinate asupra sănătății umane, randamentului culturilor și sistemelor hidrologice.
„Per ansamblu, vara lui 2025 acontinuat tendința alarmantă de intensificare a valurilor de căldură, însă cu o dinamică diferită. Deși durata acestor evenimente a fost mai scurtă decât în vara anterioară, amplitudinea termică locală a fost comparabilă, cu valori ale stresului termic în zona «foarte sever» și «extrem», în special în regiunile Oltenia, Muntenia și sudul Moldovei”, se mai arată în analiza prezentată.
Tendință de încălzire și în următorii ani
Previziunile climatice pentru România indică o continuare a tendinței de încălzire și o creștere a frecvenței și intensității evenimentelor extreme, în special a valurilor de căldură și a secetei.
„Având în vedere progresele slabe înregistrate pe frontul atenuării schimbărilor climatice, este puțin probabil să reușim să limităm încălzirea la +1,5°C, așa cum a fost stipulat în acordul de la Paris. În 2024, pentru prima dată de când există date observaționale, pragul de +1,5°C a fost depășit la nivel global.
Asta înseamnă că trebuie să ne pregătim pentru un cumul de consecințe: veri mult mai călduroase, creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme și o regândire drastică a modului în care gestionăm resursele. Apa, de exemplu, va deveni o resursă incredibil de prețioasă, la care tot mai multe persoane vor avea un acces limitat, acest lucru afectând în mod direct calitatea și siguranța vieții”, se susține în studiul menționat.
Unele localități din România deja se confruntă cu lipsa apei potabile în timpul verii, iar acest fenomen va continua să crească în concordanță cu creșterea temperaturilor, numărului, duratei și intensității valurilor de căldură.
Monica Ioniță este cercetător științific gradul 1 la Institutul pentru cercetări marine și polare, Bremerhaven, Germania, unde lucrează pe teme de cercetare diverse cum ar fi analiza statistică a variabilității și predictibilității climei, predicția gheții marine din Arctica și Antarctica, reconstituirea climei pe baza datelor proxy, circulația oceanică și dinamica oceanelor.
Viorica Nagavciuc este cercetător la același institut din Germania și la Facultatea de Silvicultură din Suceava. În activitate, s-a îndreptat în mod prioritar către reconstituirea paleoclimatului pe baza unor parametri ai inelelor anuale de creștere a arborilor. De asemenea, ea este interesată să studieze variabilitatea și predictibilitatea evenimentelor climatice extreme (inundații, secete, valuri de căldură), precum și impactul lor asupra aspectelor socioeconomice.
