Cuprins:
Toni Greblă, demis de la conducerea AEP
Toni Greblă nu mai este președintele AEP, decizia a fost luată de Parlamentul României cu 267 de voturi „pentru”, 56 „împotrivă” și 67 de abțineri.
Decizia vine după ce acesta a pierdut susținerea coaliției de guvernare. Concret, decizia ca președintele AEP, Toni Greblă, să fie demis a fost luată după discuția din coaliția PSD-PNL-UDMR de acum câteva zile.
De altfel, deputații și senatorii au decis ca atribuțiile acestuia să fie preluate de vicepreședintele AEP, Zsobor Vajda, până la numirea unui nou președinte.
Revocarea sa a fost propusă de președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, și adoptată rapid de Parlament, după ce în ultimele luni Greblă a fost criticat pentru gestionarea alegerilor și pentru cheltuieli controversate în cadrul AEP.
Motivele pentru care Toni Greblă a fost demis din fruntea AEP
Printre principalele motive ale revocării lui Toni Greblă de la șefia AEP se numără:
- Stabilirea indemnizației sale peste limita legală, ceea ce a generat plăți necuvenite de 118.830 de lei în perioada 2023-2024.
- Mutarea sediului Biroului Electoral Central, deși exista un contract valabil, ceea ce a adus costuri suplimentare pentru bugetul AEP.
- Declarații publice și acțiuni controversate, considerate incompatibile cu funcția sa, care ar fi afectat imaginea și prestigiul AEP.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
„Propunem revocarea domnului Toni Greblă, preşedintele Autorității Electorale Permanente numit prin Hotărârea Parlamentului nr. 7 din 28 martie 2023”, se precizează în memorandumul semnat de preşedintele Camerei, Ciprian Şerban.
Reacția lui Toni Greblă
Înaintea votului, Toni Greblă a declarat la Parlament că nu există motive pentru revocarea sa și că decizia este influențată de verificările AEP asupra cheltuielilor partidelor în campanie.
„Probabil că este și în legătură cu autoritățile de control pe care le desfășoară AEP privind cheltuielile din campanie”, a afirmat Greblă.
Întrebat despre organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale anulate, acesta a răspuns ironic: „Cui să cer eu la AEP un punct de vedere legal? Am fost judecător CCR, președintele Consiliului Legislativ, avem nevoie de vreo opinie?”.
Decizia vine cu două luni înainte de Alegerile prezidențiale din 2025. Primul tur de scrutin este stabilit pentru data de 4 mai.
Ce i se reproșează lui Toni Greblă
Toni Greblă a fost numit președinte al AEP în martie 2023. El a fost criticat de partidele din opoziție și de organizații neguvernamentale pentru modul în care a fost organizat primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat surprinzător de Călin Georgescu și anulat apoi de CCR, dar și pentru felul cum a condus AEP.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
În decembrie 2024, USR și mai multe ONG-uri i-au cerut demisia, după ce acesta a fost surprins la o petrecere privată alături de persoane apropiate de AUR și anturajul lui Călin Georgescu, suspectate de simpatii legionare, considerate incompatibile cu democrația și statul de drept.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, afirma că șeful Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, „trebuia convins să plece mai devreme”, dar că acesta nu a vrut să renunțe la funcție.
De asemenea, USR a cerut în mod repetat un raport oficial privind organizarea alegerilor prezidențiale anulate, însă acesta nu a fost prezentat în Parlament.
De-a lungul carierei, Toni Greblă a fost judecător la Curtea Constituțională a României (CCR), prefect al Capitalei și senator PSD.
În 2015, a fost acuzat de fapte de corupție, însă în 2019 a fost achitat definitiv.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)