De Dragoș Tănase,

Pe 30 aprilie, in România s-a produs o tornadă în localitatea Drajna, județul Călărași. Atunci, cel puțin 10 case au rămas fără acoperiș. Un autocar cu 39 de pasageri s-a  răsturnat din cauza vântului.

Acum, pe bună dreptate, mulți români se întreabă ce este o tornada, acest fenomen meteo extrem, mai ales că oricând se poate forma o nouă tornadă în România, iar populația trebuie pregătită, să știe cum să se ferească!

Așadar, tornada reprezintă o mişcare violentă a aerului, sub formă de pȃlnie verticală, care coboară dintr-un nor cumuliform (nor format prin acţiunea convecţiei).

În meteorologie, convecția termică se referă la mișcările verticale lente ale aerului, provocate de încălzirea neomogenă a acestuia în straturile inferioare.

În urma diferențelor de temperatură, aerul cald se ridică iar cel rece coboară luându-i locul. Mișcările convective ascendente și descendente formează așa numitele celule de convecție.

Într-o celulă de convecție se delimitează o zonă centrală ascendentă, o zonă descendentă la exteriorul curentului și o zonă convergentă la baza descendenței.

Caracteristici generale ale unei tornade:

Majoritatea tornadelor din emisfera nordică formează vânturi care se învârt invers acelor de ceasornic, în jurul unui centru de presiune extrem de joasă, numite tornade anticiclonice, iar în emisfera sudică vânturile se învart în general în sensul acelor de ceasornic, numindu-se tornade ciclonice.

Tornade sau Twistere, aşa cum mai sunt denumite, apar aproape fără niciun fel de avertisment, în orice moment din zi sau din noapte. De asemenea, se pot produce în orice lună a anului, în cazul în care există condiţii propice.

Pentru ca un vortex – un vârtej de aer spiralat, de forma unei pâlnii – să fie clasificat drept tornadă, trebuie să fie în contact cu solul şi cu norul de furtună de deasupra acestuia.

Traseul unei tornade are rareori mai mult de 250 m, dar pâlnia poate avea şi 1,5 km lăţime.

Tornadele se produc atunci când curenţi de aer cald şi rece se ciocnesc şi produc o zonă de rotaţie, cu presiune atmosferică scăzută. Aerul dintr-un front cu presiune scăzută are tendinţa naturală de a se ridica, creând un curent ascendent puternic. Acest curent atrage aerul cald din jurul său, de la nivelul solului, făcându-l să se rotească din ce în ce mai rapid.

În cazuri extreme, aceste curente puternice de aer pot atinge viteze de 500 km pe oră sau chiar 800 km pe oră. Dar chiar dacă există condiţiile favorabile pentru ca o furtună să formeze vârtejuri, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Teoriile recente sugerează că dezvoltarea tornadei este legată de diferenţele de temperatură.

Clasificarea tornadelor, în funcție de pagubele pe care le pot produce:

Clasificarea tornadelor se face conform scalei Fujita (numită şi Fujita-Pearson sau Scala-F), în funcție de pagubele pe care le pot produce, astfel:

  • nivelul F0 (vȃnturi cu viteza sub 116 km/h) à F5 (416-510 km/h);
  • nivelul F6, considerat cu cel mai mare potenţial distructiv, nu este folosit, deoarece formarea unor tornade atȃt de violente este improbabilă.

Cea mai mare tornadă a avut loc în martie 1925 in Statele Unite ale Americii. A trecut prin Missouri, Illinois şi Indiana şi a omorȃt  695 de persoane. A străbătut 352 km în 3 ore  şi  jumătate.

  • Tornada F1 – Vȃntul are viteze între 115 si 180 km/h. Chiar şi aceste tornade pot să smulgă ţigle de pe acoperişuri şi să împingă de pe drum maşinile în mişcare, așa cum s-a întâmplat în timpul tornadei din 30 aprilie, din județul Călărași.
  • Tornada F2 – Vȃntul are viteze între 181 si 250 km/h. Tornada poate smulge cȃteva acoperişuri de case şi distruge rulotele (locuinţele mobile) întȃlnite în drumul său.
  • Tornada F3 – Vȃnturi cu viteze între 251 si 330 km/h. Sunt dezrădăcinaţi chiar şi arbori masivi, iar zidurile şi acoperişurile clădirilor solide sunt smulse precum nişte beţe de chibrit.
  • Tornada F4 – Vȃnturi cu viteze între 331 şi 415 km/h. Locomotive şi camioane articulate de 40 tone sunt aruncate în aer ca nişte jucării.
  • Tornada F5 – Vȃnturi cu viteze între 416 si 510 km/h. Maşinile sunt aruncate prin aer ca nişte pietre, pe distanţe de sute de metri.

În februarie 2007, scala Fujita a fost reevaluată (rezultand EF), cu estimări mai bune ale vitezei vȃntului şi daunelor cauzate.

Mai există scala Torro, similară cu scala Fujita, însă valorile variază de la T0 la T11.

Măsuri necesare, în caz de tornade

În general aceste măsuri sunt date pentru zonele în care există tornade frecvent, cum ar fi Statele Unite, însă – mai nou – pot fi utile și pentru tornadele din România:

  • În general, ar trebui să fugi într-un loc special amenajat, fabricat din oţel şi aflat în pământ; pivniţa este un loc perfect;
  • În cazul în care casa nu este dotată cu un astfel de adăpost, încearcă sa te adăposteşti în baia de la parter sau într-o cameră fară ferestre;
  • De asemenea încearcă să faci astfel încât să ai cât mai mulţi pereţi între tine şi exterior;
  • În timpul tornadei încearcă să stai cât mai ghemuit, ca să nu fi uşor lovit;
  • De asemenea e recomandat să fii acoperit cu o pătură sau o saltea, pentru a nu fi lovit de obiectele din jur sau de geamurile sparte;
  • În clădirile publice, cele mai bune locuri sunt holurile de la parter sau scările; evitaţi lifturile;
  • Cel mai nesigur loc în caz de tornadă e maşina.

România se află sub AVERTIZARE METEO: Coduri galbene de averse, vijelii și grindină, de azi până mâine seară, inclusiv în București!

Vezi prognoza meteo pentru perioada 6-19 mai. Nu scăpăm de ploi, nici în următoarele două săptămâni

Sursa: roteaprofu.wordpress.com

Foto: Pixabay.com


Citește și:

Adriana Nedelea LA FIX | Roxana Bojariu, climatolog ANM: „Să ne mai așteptăm la fenomene meteo extreme, inclusiv tornade”