Ce se întâmplă în Turcia duminică, 24 iunie
Țara va organiza alegeri prezidențiale și parlamentare la 24 iunie. Dacă niciun candidat nu va câștiga o majoritate absolută în prima rundă a alegerilor prezidențiale, un al doilea tur se va organiza pe 8 iulie între primi doi candidați.
De ce sunt alegeri acum
Alegerile trebuiau să aibă loc în noiembrie 2019. Președintele Recep Tayyip Erdoğan, însă, a cerut alegeri anticipate în aprilie anul acesta. El a spus că Turcia trebuie să „depășească incertitudinea” invocând o perioadă dificilă în regiune, pe fondul operațiunilor sale militare în curs de desfășurare în Siria și Irak.
Criticii spun însă că alegerile au fost invocate deoarece situația economică a Turciei se află în impas și Erdogan a vrut să-și asigure un nou mandat înainte izbucnirea crizei. El speră, de asemenea, să profite de sentimentul naționalist după victoria militară din Siria, unde rebeli sprijiniți de Turcia au învins milițiile kurde în apropierea graniței în regiunea Afrin.
De ce sunt aceste alegeri importante
Aceasta sunt, fără îndoială, cele mai importante alegeri din istoria modernă a Turciei. Noul președinte își va asigura un mandat cu puteri sporite pe care alegătorii le-au aprobat în referendumul de anul trecut.
Printre noile puteri ale viitorului președinte se numără emiterea de decrete cu caracter de lege, numirea guvernului precum și a înalților magistrați. Dacă va câștiga, Erdoğan va continua să modeleze Turcia și societatea ei pentru anii următori.
Cine candidează pentru președinție
Recep Tayyip Erdoğan rămâne cel mai popular lider politic din Turcia, dar el se confruntă cu câțiva oponenți care, în mod neașteptat, au crescut în sondaje iar rezultatul este că actualul președinte are șanse foarte mici să câștige din primul tur.
Principalul contracandidat este Muharrem İnce, un profesor de fizică carismatic, care candidează din partea principalului grup de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP)
Pe locul al treilea este Meral Akșener, poreclită „lupoaica”. Ea este liderul noului partid naționalist Iyi (Bine) și este populară în rândul tinerilor și al muncitorilor.
Un alt contracandidat al lui Erdogan este Temel Karamollaoğlu, liderul partidului islamic Felicity. El s-a remarcat ca un critic acerb al actualului președinte chiar dacă partidele lor au rădăcini ideologice comune.
Selahattin Demirtaș, un politician carismatic, numit odată „Obama kurd” și care conduce Partidul Popular Democrat (PEP) orientat spre chestiuni de stânga și kurdă, candidează la alegeri din spatele gratiilor, acolo unde așteaptă să fie judecat pentru acuzații de terorism.
Ce se întâmplă în parlament?
La alegerile parlamentare, mandatele sunt disputat în principal de două coaliții.
Principala coaliție este formată din Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), care îl susține pe Erdoğan, și Partidul Naționalist. Cealaltă grupare este formată din CHT, Iyi și islamiștii de la partidul Felicity. Această alianță este una destul de ciudată pentru sistemul politic turc, în care CHT și islamiștii au fost, în mod tradițional, opozanți. Dar importanța acestor alegeri i-a făcut pe foștii rivali să se alieze împotriva actualei puteri.
Constituția turcă impune partidelor să obțină cel puțin 10% din votul național pentru a intra în parlament, o lege care favorizează partidele mai mari. O nouă lege a permis recent formarea unor alianțe electorale, precum cele descrise mai sus, care vor permite partidelor mai mici, cum ar fi Felicity, să câștige unele locuri în legislatura dacă alianța lor în ansamblu depășește pragul de 10%.
Dacă alianța de opoziție va funcționa așa cum era de așteptat, iar HDP (partidul kurzilor) va depăși 10% din votul popular, AKP-ul lui Erdogan ar putea să-și piardă majoritatea din parlament.
Citește și: Presa internațională despre condamnarea lui Liviu Dragnea: Un act curajos din partea magistraţilor români