Trei scenarii de război dacă mâine ne-ar invada rușii. Cum s-ar desfășura atacul aerian, terestru și pe mare. Specialist: „Am fi învinși fără a se trage vreun glonț”

Cum ar putea începe războiul în Europa. Expert: „Nu o invazie rusească ar trebui să ne îngrijoreze”

Deși acest lucru pare de neconceput, teama românilor în fața războiului este cât poate de justificată, mai ales în contextul în care americanii amenință cu retragerea din NATO, iar o pace în Ucraina este negociată, mai degrabă, fictiv. „O amenințare cu războiul în Europa există, dar nu sub forma unei invazii rusești”, a precizat specialistul în securitate militară Hari Bucur-Marcu.

Acesta a explicat că pe modelul Rusiei, care încearcă să ocupe Ucraina, și alte state ar putea proceda la fel. „Să nu uităm că problemele din Balcanii de Vest încă nu sunt rezolvate. În continuare avem situația din Kosovo, Bosnia și Herțegovina. Oricând poate apărea în zonă un conflict intern. Apoi, moldovenii din Republică s-ar putea gândi că vor fi cuceriți de români. La fel de bine putem să ne gândim și noi: dar dacă vecinii de peste Prut vor să facă Moldova Mare?”

Într-o astfel de situație, Acordul de la Helsinki, din 1975, ar fi încălcat și ar deveni nul. Pe scurt, potrivit acestui tratat, este interzis ca teritoriul unui stat să fie dobândit prin război de către alt stat. „Pare ridicol să ne gândim la așa ceva însă, în momentul în care există deja un acord militar între Serbia și Ungaria, de exemplu, în momentul în care anumite state încep să se coalizeze între ele, să discute separat elemente de apărare națională, atunci apare o anumită îngrijorare“, consideră expertul.

România ar putea fi atacată pe la Gurile Dunării. Mărul discordiei: lipovenii

Discutând la modul ipotetic, rușii ar putea pretinde de la noi Gurile Dunării, respectiv Delta Dunării, acolo unde avem o populație rusească. „Putem imagina un scenariu în care Moscova ar spune că autoritățile din România nu se îngrijesc suficient de lipovenii care trăiesc în Sulina, că orașul este subdezvoltat, că Guvernul României refuză să aloce un buget mai mare pentru acea zonă, că acolo sunt sate de oameni amărâți care trăiesc de pe-o zi pe alta pentru că li s-a interzis pescuitul etc”. 

Iată câteva elemente din care ar putea rezulta că lipovenii sunt ostracizați și că acolo se duce, de fapt, un adevărat genocid. „Prin urmare, rușii ar putea lansa un protest virulent și amenințări de tipul: dacă nu rezolvați problema până în decembrie, ne supărăm și intrăm peste voi. Să nu uităm că o astfel de retorică a avut-o inclusiv Donald Trump față de Groenlanda: dacă voi nu sunteți în stare să aveți grijă de oamenii noștri, venim noi acolo să avem grijă”, adaugă Hari Bucur-Marcu.   

Apoi, precizează specialistul, rușii s-ar putea gândi să „salveze” Dobrogea întreagă. „Ar putea spune că sunt interesați de bunăstarea populației din toată zona, plasând acolo niște „omuleți verzi”, care să militeze pentru separarea Dobrogei de România. Așa cum au făcut în Crimeea. Și ar încerca să ne ia Dobrogea, așa cum au luat Crimeea, fără să tragă un glonț”. Iar apoi s-ar putea gândi că trebuie prevenită o eventuală rispostă a Guvernului de la București. „Și atunci ar lovi Bucureștiul”. 

Portul Constanța, atacat cu nave de luptă

Cătălin Avramescu, profesor de Științe politice la Universitatea București, a explicat pentru Libertatea că, într-un astfel de scenariu, rușii ar putea iniția în România inclusiv o operațiune militară pe mare. „Imaginați-vă un atac asupra portului Constanța. Ce o să facă armata română? O să se ducă să scufunde navele rusești? Noi suntem învinși înainte de a începe, efectiv, războiul!”

În cazul unui atac dinspre Marea Neagră, care vizează portul Constanța, rușii ar reuși să blocheze comerțul extern al României. „Jumătate din comerțul nostru extern s-ar duce de râpă. Ne-ar lovi și energetic pentru că ar bloca importurile noastre de petrol și gaz lichefiat”, a mai precizat Cătălin Avramescu.  

Rușii, spune acesta, au o capacitate importantă de debarcare la Marea Neagră. „Acum câțiva ani, au fost pe punctul de a cumpăra de la francezi o navă specializată, un port-elicopter din clasa Mistral. Este vorba despre o navă de desant care are elicoptere și unități de debarcare, nave amfibii. Slavă domnului, că vânzarea nu a mai avut loc! Însă, din câte știu, rușilor le-a venit ideea de a construi ei înșiși o astfel de navă”. 

Trupele terestre rusești ar putea străpunge granița pe la Vaslui și Iași

În cazul în care am fi invadați terestru, continuă profesorul, rușii nu ar putea lovi în nord, căci zona muntoasă de la granița cu Ucraina este un teren greu accesibil pentru astfel de operațiuni. „Ar putea intra, în schimb, în Republica Moldova, iar apoi ar traversa Prutul pătrunzând pe teritoriul nostru prin județele Vaslui și Iași. Însă, cum noi nu avem o infrastructură modernă, dezvoltată, le-ar fi foarte greu să avanseze. Ca să trimiți undeva tancuri, trebuie să ai o anumită rețea, unități de suport. Căci este foarte greu nu să cucerești un teritoriu, cât să-l menții, să-l administrezi după ce l-ai invadat”.

Traseul trupelor rusești ar viza apoi zone importante din punct de vedere industrial. „S-ar deplasa pe axa Iași – Galați – Ploiești – București. Iar dacă ar ocupa aceste centre, ar decapita, practic, întreaga economie românească”. 

Cernavodă, Câmpia Turzii și Kogălniceanu, ținte atacate din aer

Există însă în România multe puncte strategice care ar putea fi vizate de rachetele rusești. „Centrala de la Cernavodă, de exemplu. Lovirea acesteia ar reduce consumul românesc de energie cu cel puțin 20%”,  a precizat Hari Bucur-Marcu. Însă, o astfel de lovitură ar fi periculoasă chiar și pentru ruși, completează ideea profesorul Avramescu. „Dacă ar face așa ceva, ar exista probleme cu toată zona. Cine știe unde bate vântul? Cine știe unde ajung curenții de apă? Rușii sunt cam iraționali, dar nu cred că sunt atât de iraționali”. Profesorul Avramescu a adăugat că în vizorul unor rachete s-ar putea afla inclusiv bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Kogălniceanu. 

Apoi, continuă cei doi experți, mai sunt și atacurile cibernetice care pot paraliza activitatea în România. Nu mai vorbim despre alimentarea unui război civil și încurajarea migrației, mai explică specialistul în securitate națională.

Specialist: „Rușii ar putea invada România cu ajutorul Serbiei și al Ungariei”

Profesorul universitar Cătălin Avramescu a punctat faptul că rareori o putere agresoare se aruncă cu capul înainte, singură, într-o invazie. De obicei, este susținută de una sau chiar mai multe state vecine. „În cazul unei invazii în România, cred că rușii ar fi ajutați de Serbia. Vorbim despre o țară condusă de o clasă politică pro-rusă, cu o cultură politică pro-rusă. Pe de altă parte, sârbii simt că au de plătit românilor o poliță pentru ce s-a întâmplat în anii 90. Dar vorbim doar despre un scenariu. Căci este, totuși, foarte puțin probabil să se întâmple una ca asta. Dar nu imposibil”.

Profesorul consideră că și Ungaria și-ar aduce aportul. „În ordinea asta ar putea fi ajutați rușii: cu ajutorul Serbiei și apoi al Ungariei. Nu mai vorbim despre românii noștri, sute de mii, chiar milioane de cozi de topor locale”.

Cum ne putem apăra? „Nu putem! Strategia Națională de Apărare a expirat anul trecut”

Cei doi experți pe care i-am consultat au precizat că, în momentul de față, România nu se poate apăra în cazul unui atac din partea Moscovei. Efectiv, nu avem cu ce! „Noi nu avem politici de apărare. Strategia noastră aprobată de Parlament a expirat în decembrie anul trecut și suntem în luna mai! Noi nu știm care sunt obiectivele, care este interesul, care este necesarul de resurse în cazul unui atac. Noi nu pregătim populația pentru război, nu avem protocoale pe care oamenii să le cunoască și nici adăposturi antiaeriene”, acuză expertul în securitate. 

Hari Bucur-Marcu a precizat că armata are rezerviști profesioniști, însă doar pe hârtie. „Avem o rezervă de profesioniști încă din 2007. Însă, slavă domnului, că nu a venit peste noi vreun război, pentru că am fi fost caraghioși: în documente avem oameni, în realitate, însă, nu suntem în stare să ducem niciunul în luptă”. 

Cât de mult ne vor putea ajuta aliații? Puțin spre deloc!

Ajutor din partea aliaților nu vom primi prea mult, iar profesorul Avramescu vine cu o explicație extrem de simplă. „Mai țineți minte ce discuții au fost pentru doborârea a două-trei drone care au pătruns pe teritoriul țării noastre? Câtă agitație pentru ca apoi să constatăm că armata română nici măcar nu avea autoritatea legală să intervină! Dacă noi nu am fost în stare să ne apărăm spațiul aerian de niște drone amărâte, cu ce voință și cu ce capacitate de luptă ar trece armata noastră la operațiuni ofensive împotriva Moscovei?”.

Apărarea este o problemă nu numai a României, dar și a Europei, continuă profesorul. „Majoritatea țărilor, excepție fac doar Franța și Germania, nu au capacitate de transport aerian greu. Dacă vă întrebați cum vor ajunge tancurile în România, vă spun că nu vor avea cum. Pe cale aeriană nu se va putea pentru că nu sunt avioane. Pe cale terestră, nici atât! Păi România nu are poduri peste care să treacă acele blindate de zeci de tone, noi nu avem șosele, autostrăzi, infrastructură”. 

Apoi, nici România, nici țările europene, nu au ceea ce se numește în limbaj militar vectori cu rază lungă de acțiune. „Adică rachete de croazieră și avioane care să lovească la mare distanță. Majoritatea echipamentelor pe care le avem și noi și aliații noștri operează undeva în zona liniei frontului. Un F16 operează la doar câteva sute de kilometri de baza sa aeriană. De exemplu, avioanele de la Câmpia Turzii vor putea opera în zona litoralului Mării Negre și cam atât”, explică prof. Avramescu.  

Însă, pentru a descuraja o țară precum Rusia, noi ar trebui să avem o putere de reacție profundă, cu mult în spatele frontului. „Discutăm despre o distanță de acțiune de cel puțin 3.000 de kilometri. Vorbim despre rachete de croazieră, balistice, bombardiere strategice sau măcar avioane de atac. Avem așa ceva? Nu! Avem submarine care pot opera în apele teritoriale ale inamicului? Nu! Zero! Nada!”

În acest context, Hari Bucur-Marcu este de părere că România, dacă nu va fi pregătită cu muniția necesară, cu tancuri, avioane, elicoptere, soldați, „se va preda din prima”. 

„Să ne gândim că vin rușii peste noi este pură imaginație”

Însă, din fericire, vorbim doar despre un scenariu care, spun cei doi specialiști, este aproape imposibil să se întmple „Rușii nu au puterea de a se implica într-un nou teatru de război, mai ales că că România face, totuși, parte din NATO și UE. În plus, au fost tocați la foc mărunt și slăbiți în războiul din Ucraina”, consideră profesorul Avramescu. 

În schimb, ar putea duce o luptă de influențare pe plan politic. „Ceea ce chiar se întâmplă”, a mai precizat universitarul. „Moscova a înțeles că instituțiile statului român sunt corupte până-n măduvă. Și profită din plin de vulnerabilitatea pe care o avem. Iar deocamdată se mulțumesc cu atât. Deocamdată”.

Și Hari Bucur-Marcu este de aceeași părere: Rusia nu ar putea deveni o amenințare reală pentru România. „Dacă ne gândim că războiul din Ucraina va fi replicat în țările baltice, de exemplu, nu suntem realiști. Ce se întâmplă în Ucraina este unic. Nu există în toată istoria militară a omenirii două războaie similare. Prin urmare, să ne gândim că vin rușii peste noi așa cum s-a întâmplat acum 80 de ani, în 1943 – 1945, este pură imaginație“. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro