Când a fost la Timișoara, unde a vizitat și penitenciarul de pe strada Popa Șapcă, ministrul Justiției s-a declarat preocupat de integrarea în societate a celor care ies din penitenciar. În acest context, ministrul Tudorel Toader a fost întrebat de ce Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, care a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul ”Referendumul”, nu este egal cu un om care a ieșit din penitenciar și ar vrea să se angajeze la Camera Deputaților.
„Vorbiți de ipoteze… În Constituție e egalitate. Principiul egalității, ca să vezi dacă ai o abordare unitară, trebuie să vezi dacă cei pe care îi judeci, îi evaluezi, se află în aceeași ipoteză. Egalitatea, aici vă rog să fiți de acord… și dacă nu sunteți de acord, tot așa e cum spun eu. Egalitatea este numai în cadrul aceleiași categorii. Profesorii sunt egali între profesori, prefecții sunt egali între prefecți, judecătorii egali între judecători. Dumneavoastră ați pornit cu o premisă diferită. Unul care a fost condamnat, căruia i s-a răsturnat prezumția de nevinovăție, a executat pedeapsa și a ieșit din penitenciar, îl puneți cu unul care a fost condamnat în primă instanță și nu definitiv și care nu a fost în penitenciar și nu a ieșit din penitenciar… egalitate asta înseamnă, să fii în aceeași ipoteză. Dacă total sau parțial ipoteza, premisa diferă, egalitatea nici nu are rost să o mai cauți”, a explicat Tudorel Toader.
Ministrul Justiției a continuat cu explicațiile, precizând că nu se poate spune că un profesor este egal cu un inginer sau cu un magistrat, mai ales când vine vorba de salariu.
„Un profesor nu poți să spui de ce nu e egal cu un inginer. Nu poți să spui de ce un profesor de la un liceu bun nu are un salariu egal cu al unui magistrat. Sunt în ipoteze, în situații diferite. Când vorbiți de egalitate… să vedeți… pensionarii sunt egali între ei, funcționarii sunt egali între ei, dacă vreți egalitate, prima dată verificați dacă se află în aceeași ipoteză. Eu pot să mă pronunț, dar nu vă referiți la ipoteze egale. Eu știu ce răspuns vreți, dar nu pot să vă dau unul juridic, pentru că sunt două situații diametral opuse”, a spus Toader.
Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”, în aprilie 2016. Ca urmare a acestei sentințe, Liviu Dragnea a declarat intenția sa de a contesta decizia magistraților, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului însă nu este clar dacă a făcut acest demers.
În iulie 2016, Liviu Dragnea, la momentul faptelor președinte al Consiliului Județean Teleorman, a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție. El a fost acuzat că ar fi avut 2 persoane lucrătoare la sediul de partid unde deținea funcția de președinte inculpatul, dar acestea erau plătite de o instituție a statului, respectiv Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman. Instanța supremă trebuia să dea joi sentința în acest dosar, însă judecătorii au amânat pronunțarea pentru 21 iunie.
Amânarea pronunțării sentinței a fost decisă cu o zi înainte de mitingul organizat de PSD în Piața Victoriei, la care ar urma să participe sute de mii de social-democrați din toată țara.
Începând cu data de 13 noiembrie 2017, DNA a dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea sub acuzația de constituire grup infracțional organizat, deturnare fonduri europene și infracțiuni de abuz în serviciu. DNA îl acuză pe Liviu Dragnea că ar fi obținut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societății de construcții drumuri și autostrăzi Tel Drum.
Citește și:
CAMERA ASCUNSĂ/Pregătiri în ”fieful” lui Liviu Dragnea pentru mitingul împotriva abuzurilor. Primar: ”În strofele imnului ne regăsim şi ăia care suntem ascultaţi, şi ăia care ascultă”
Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!