„Ar fi trebuit să fiu cu el”. Povestea mamei care și-a pierdut copilul de 10 ani în atacul aerian rusesc de la Kramatorsk

„Nu știu ce m-a oprit să fiu acolo. Ar fi trebuit să fiu cu el”

Nastya, mama lui Tymur, povestește că băiatul își dorea foarte mult să-și viziteze bunica în Kramatorsk. Erau pe cale să plece împreună spre Kiev, dar copilul a insistat să mai rămână o noapte.

„El a spus că vrea să rămână. I-am spus: «Nu, fiule, mergem, plecăm sigur»”, își amintește Nastya.

Kramatorsk 😔! The first minutes after the russian terrorist attack of last night that killed a 10 year old boy😔! This👇 is what terrorist russia does in Ukraine, kill children in their homes,in their sleep😡 elderly, women,,,,,CIVILIANS 😡! Cursed be em all 😡! @IntlCrimCourt pic.twitter.com/ET785xwqlA
— Clown (@DanaSLJL) July 22, 2025
 

În acea noapte, Tymur a dormit în camera de oaspeți din apartamentul bunicii. Mama lui era plecată. La scurt timp după explozie, Nastya s-a întors în grabă la bloc.

„Un soldat a ieșit și a spus că are puls și că îl resuscitau. Și timp de acele 40 de minute, cât îi pompau pieptul, m-am rugat la Dumnezeu să-i dea viață. Dar miracolul nu s-a întâmplat”, povestește femeia.

„Am simțit că sunt într-un vis”

Sora ei a sunat-o cu o oră înainte de confirmarea tragediei. „Mi-a spus: «Au luat-o pe mama și îl caută pe Tymur sub dărâmături». Din acel moment, am simțit că sunt într-un vis”.

Când a fost întrebată ce o macină cel mai tare, Nastya a spus, printre lacrimi: „Nu eram acasă în acel moment. Nu știu de ce sau cum, ce forțe m-au luat de acolo. Dar ar fi trebuit să fiu cu el. Și mă învinovățesc foarte tare pentru asta”.

Singurul ei copil, pierdut după ce și-a pierdut și tatăl

Tymur își pierduse tatăl, Evhen, în mai 2023, într-un atac în apropiere de orașul Lyman. Era singurul copil al Nastyiei. După moartea lui Evhen, Nastya s-a recăsătorit, dar și al doilea soț a murit, la doar șase luni, în urma unui atac de cord.

Meantime, in Kramatorsk, russian air bomb killed 10-year-old Tymur Hryhorenko.
Tymur had just finished the 4th grade. His mother, Anastasiia, was raising him alone - his father was killed two years ago. They had been living in Kyiv for the past three years, but returned to… pic.twitter.com/cW6dROFGgJ
— EMPR.media (@EuromaidanPR) July 23, 2025
 

Pe o bancă din fața blocului surorii sale, mama lui Tymur stă singură și copleșită. Le arată jurnaliștilor o filmare cu fiul ei și tatăl biologic, jucându-se pe pat.

„Evhen părea că îl aruncă în glumă, dar era atent, un tată prezent”, spune ea cu voce scăzută.

„Iubea animalele, iubea copiii”

Tymur era un copil empatic și atent cu cei din jur. Profesorii îl descriau ca „foarte grijuliu, un băiat luminos, foarte luminos”. La Kiev, îl așteaptă acasă doi șoricei de companie.

„Îi iubea nebunește. Mă suna mereu să mă întrebe: «Mamă, le-ai curățat cușca? Le-ai dat mâncare? Au apă?»”, povestește mama.

Printre amintirile păstrate de Nastya se numără și un filmuleț în care băiatul poartă un hanorac cu logo-ul „Friends” și bea un milkshake de la McDonalds. În altul, recită o poezie despre importanța familiei.

Un mormânt proaspăt și o mamă care nu poate merge mai departe

Tymur a fost înmormântat pe o colină, la marginea orașului Kramatorsk. Piatra de cretă de pe mormânt este acoperită cu flori. Cimitirul e plin de gropi noi, semn că durerea orașului e departe de a se fi terminat.

Pe acoperișul blocului unde a avut loc atacul, jucăriile de plastic ale copiilor stau răsturnate, prinse sub carton bituminat. În scara blocului, urmele sângelui lui Tymur sunt încă vizibile, iar o vecină adună bucăți de sticlă spartă, oftând. Altă femeie în vârstă, care îngrijește plantele din curte, spune șoptit: „Soldații ucraineni locuiesc printre noi și din cauza lor suntem o țintă”.

Peste 2.700 de copii ucraineni uciși sau răniți

Potrivit unui raport al UNICEF publicat în iulie, peste 2.700 de copii au fost uciși sau răniți în urma invaziei rusești din Ucraina. Tymur Hryhorenko este doar unul dintre ei. Dar în spatele fiecărui nume există o mamă ca Nastya. Una care nu va mai putea niciodată să se împace cu gândul că n-a fost acolo.

„Ne-am jucat, i-am arătat cum îi făceam masaj când era mic, am râs… și aia a fost ultima noastră seară împreună”, a spus Nastya, cu voce tremurândă.

Războiul din Ucraina continuă să lase în urmă nu doar clădiri prăbușite, ci și vieți sfărâmate. Iar poveștile ca ale lui Tymur sunt, din păcate, tot mai dese.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE