Un atac limitat în est, un „pod” spre Crimeea, încercuirea Kievului. Care sunt opțiunile militare ale Rusiei în Ucraina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Este neclar încă dacă Moscova va decide o intervenție militară în Ucraina, iar diplomații ruși și americani par încă dispuși să continue tratativele pentru detensionarea crizei. În cazul unui conflict, Rusia are mai multe variante de a interveni, dar toate au dezavantaje, arată o analiză The Economist.
Cuprins:
Statele membre NATO se pregătesc pentru ce e mai rău în estul Europei, unde Rusia a mobilizat peste 100.000 de militari și amenință Ucraina, așa că în ultimele zile au sporit ajutorul militar oferit Kievului.
Pe 17 ianuarie, Marea Britanie a început să livreze Kievului mii de rachete antitanc. Mai multe zboruri au sosit între timp din Regatul Unit în Ucraina.
Vineri seară, Ambasada SUA la Kiev a anunțat sosirea unui transport american, parte a unui pachet de ajutor direct oferit de Washington.
Transportul include aproape 100 de tone de echipament letal, inclusiv muniție pentru militarii ucraineni din prima linie, a precizat ambasada.
The first shipment of assistance recently directed by President Biden to Ukraine arrived in Ukraine tonight. This shipment includes close to
— U.S. Embassy Kyiv (@USEmbassyKyiv) January 22, 2022
200,000 pounds of lethal aid, including ammunition for the front line defenders of Ukraine. [1/2] pic.twitter.com/YeYanK0Px6
Ambasada nu a detaliat ce anume mai conține transportul, dar a precizat că este primul din pachetul de asistență direcționat de președintele Joe Biden.
Tot vineri, Letonia și Lituania au anunțat că vor trimite rachete antiaeriene Stinger în Ucraina, oferind astfel Kievului noi abilități în apărarea în fața unei posibile invazii.
Rachetele Stinger vor oferi Ucrainei posibilitatea de a doborî elicoptere cu o acuratețe sporită, dar au o eficacitate limitată în fața dronelor care zboară la altitudine mare și a avioanelor de luptă, armele preferate ale Rusiei în Siria spre exemplu, scrie Politico.
Al treilea stat baltic, Estonia, a anunțat la rândul său că va trimite rachete antitanc Javelin în următoarele zile.
Cele trei țări, foste republici sovietice, au demonstrat un front comun vineri, anunțând într-o declarație publică că „sunt unite în angajamentul lor pentru suveranitatea Ucrainei și a integrității teritoriale în fața agresiunii ruse”.
Toate aceste livrări au rolul de a susține pe cât posibil Ucraina în cazul unui atac al Rusiei. Moscova așteaptă deocamdată o poziție detaliată din partea SUA și a NATO pe tema revendicărilor formulate, care va sosi săptămâna următoare.
Rămâne de văzut dacă răspunsul Occidentului, care a anunțat deja că respinge cele mai importante solicitări ale Rusiei, va mulțumi Kremlinul.
Rusia a suplimentat echipamentul militar la granița ucraineană
În orice caz, chiar și cu ajutorul aliaților NATO, Ucraina nu poate ține pasul cu mobilizarea militară din Rusia.
După ce a sugerat săptămâna trecută că negocierile cu NATO și SUA au ajuns într-un punct mort, Moscova a suplimentat trupele și echipamentul militar de lângă granița Ucrainei.
Financial Times scria joi seară că Rusia a mobilizat în total mai bine de 106.000 militari. Forțele includ între 55 și 60 de batalioane tactice mobile.
În ultimele săptămâni, Rusia a mutat și 36 de lansatoare de rachete Iskander aproape de graniță. Acestea au capacitatea de a lovi Kievul.
Forțe separate ruse au ajuns între timp și în Belarus, pentru scopul declarat de a desfășura manevre militare.
Unitățile includ baterii antiaeriene S-400 și Pantsir, care, potrivit experților occidentali, ar putea fi folosite pentru a descuraja orice misiune de asistență sau recunoaștere din partea aliaților.
Dincolo de trupe și armament, de la finalul lui decembrie, Rusia a început să mute aproape de graniță stocuri de muniții și spitale de campanie.
Potrivit serviciilor de informații occidentale, aceste mișcări sugerează că o invazie este pregătită.
Mai multe variante de atac
Un atac, scrie The Economist, ar putea avea multe forme. O posibilitate este aceea ca Rusia să facă ce a făcut pe ascuns timp de șapte ani. Să trimită trupe în Donețk și Luhansk, teritoriile separatiste din regiunea ucraineană Donbas, pentru a le extinde granițele espre vest sau pentru a le recunoaște ca republici independente, așa cum a făcut după ce a trimis trupe în Abhazia și Oseția de Sud, cele două regiuni georgiene în 2008.
Un alt scenariu discutat este acela că Rusia și-a dori să realizeze o cale de trecere spre Crimeea, peninsula ucraineană pe care a anexat-o în 2014. Asta ar presupune capturarea a 300 de kilometri de teritoriu de-a lungul Mării Azov, inclusiv portul Mariupol.
Astfel de campanii sunt foarte posibile pentru forțele adunate în vestul Rusiei. Mai puțin clar este însă dacă ele vor servi scopurilor Kremlinului. Dacă țelul Moscovei este de a destabiliza Ucraina și de a o împiedica să adere la NATO sau chiar să coopereze cu Alianța, o mică anexare de teritoriu nu va fi de ajuns, scrie Economist.
În acest scop, Rusia ar trebui să provoace costuri mai mari guvernului de la Kiev - decimarea forțelor armate, distrugerea infrastructurii critice sau răsturnarea guvernului.
O opțiune ar fi aceea ca Rusia să nu folosească trupe terestre, urmând exemplul intervenției NATO împotriva Serbiei, în 1999. Rachetele lansate din Rusia ar putea fi devastatoare. La asta s-ar adăuga un atac cibernetic asupra infrastructurii, precum cele care au întrerupt parțial alimentarea cu energie electrică în 2015 și 2016.
Problema este că astfel de campanii punitive tind să dureze mai mult și se dovedesc mai dificile decât par la început.
Dacă începe războiul, loviturile aeriene ar fi mai degrabă preludiul pentru o campanie terestră, decât înlocuitorul.
„Nu prea văd ce anume ar sta între ei și Kiev care să îi oprească”, a observat David Shlapak, expert al think-tank-ului RAND Corporation.
Scopul ar fi probabil acela de a lovi Ucraina, nu de a o ocupa. Țara este mare, are o populație însemnată, iar din 2014, în jur de 300.000 de ucraineni au căpătat o oarecare experiență militară.
Mulți au acces la arme de foc. Iar oficialii americani au spus aliaților că Pentagonul și CIA ar susține o insurgență armată.
Și victoria ar fi costisitoare
Rusia ar putea lua în calcul și un atac rapid, spune Shlapak, pe un front îngust, care are scopul de a șoca și de a paraliza inamicul, nu de a confisca teritoriul.
Iar un atac nu trebuie să vină neapărat din est. Pe 17 ianuarie, unele trupe ruse au început să sosească în Belarus.
Rusia a spus că va trimite acolo avioane și sisteme aeriene. Un atac venit din nord, peste granița Belarusului cu Ucraina, ar permite Rusiei să se apropie de Kiev dinspre vest și să o încercuiască.
Războaiele sunt însă imprevizibile. Rusia nu a mai purtat un război la scară largă din al Doilea Război Mondial. Țările atacate se pot prăbuși sau pot rezista. O lungă rezistență ar putea provoca și o destabilizare a Rusiei, spun experții.
Chiar și victoria ar fi costisitoare. „Ucrainenii vor lupta și vor provoca pierderi serioase rușilor”, a explicat Peter Zwack, un general în retragere, care era atașatul militar al SUA la Moscova, în timpul primei invazii ruse în Ucraina, în 2014.
„Va fi greu pentru Rusia. Iar rușii sunt singuri”, a spus acesta.
Ținând cont și de sancțiunile dure pregătite de SUA și Europa, dar și de aparenta lipsă de susținere internă pentru un conflict, toate acestea l-ar putea pune pe gânduri pe Putin, mai scrie Economist.
