Un avertisment vechi de 2.700 de ani, îngropat în Ierusalim, găsit de arheologi: „Am țipat de emoție”

Inscripție asiriană

Pe suprafața acestuia se aflau urme fine, în formă de pană, care s-au dovedit a fi scriere cuneiformă – un mesaj redactat în urmă cu aproape 2.700 de ani.

Această piesă s-a dovedit a fi prima inscripție asiriană descoperită vreodată în Ierusalim, o descoperire care aduce noi perspective asupra istoriei orașului în perioada dominației Imperiului Asirian.

„Am țipat de emoție. Este un fragment mic, dar de o importanță uriașă – o adevărată rază de lumină în ceața istoriei”, a declarat dr. Peter Zilberg, asiriolog la Universitatea Bar-Ilan, implicat în analiza descoperirii.

Anunțul a fost făcut pe 22 octombrie 2025 de Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA). Frag­mentul de lut poartă un mesaj regal asirian scris în limba akkadiană și sigilat cu o pecete oficială, probabil o bullă folosită pentru a autentifica o scrisoare transmisă de curtea asiriană unui rege al Iudeii.

Textul, păstrat doar parțial, conține o cerere de tribut, specificând termenul-limită de plată „până la prima zi a lunii Av” – a cincea lună din calendarul religios ebraic. În inscripție este menționat și un „conducător al frâielor”, titlu acordat mesagerilor de rang înalt din administrația asiriană.

Când este datat artefactul

Artefactul, datat între sfârșitul secolului al VIII-lea și mijlocul secolului al VII-lea î.Hr., oferă dovezi rare privind relațiile politice tensionate dintre Asiria și regatul Iudeii.

În acea perioadă, Imperiul Asirian domina mare parte din Orientul Apropiat, după ce Regatul Israelului fusese cucerit, iar Iuda devenise stat vasal.

„Această inscripție pare să confirme episoadele biblice care vorbesc despre întârzieri în plata tributului către Asiria – un detaliu cu o importanță istorică majoră”, a explicat doctor Zilberg pentru The Times of Israel.

În Cartea Regilor (2 Regi 18:13-14), se relatează cum regele Ezechia al Iudeii s-a răzvrătit împotriva regelui Sanherib al Asiriei, refuzând plata tributului și declanșând o campanie militară devastatoare. Tributul impus a fost uriaș: 300 de talanți de argint și 30 de talanți de aur.

Relații tensionate

Până în prezent, informațiile despre acest conflict proveneau doar din surse asiriene – cum ar fi prismele lui Sanherib – și din textele biblice. Noua descoperire oferă prima dovadă materială a acestor tensiuni politice chiar din inima Ierusalimului.

„Este prima dovadă directă a unei comunicări oficiale, probabil tensionate, între Ierusalim și una dintre cele mai mari puteri ale lumii antice”, au afirmat Zilberg și dr. Filip Vukosavović, asiriolog la IAA.

Cercetătorii cred că mesajul ar fi fost adresat curții regelui Ezechia sau succesorilor săi – Manase ori Iosia – însă partea superioară a textului lipsește, astfel că nu se poate stabili cu certitudine. Totuși, existența unei astfel de scrisori oficiale sugerează un nivel ridicat de contact și de supraveghere asiriană asupra Iudeii.

Lutul nu provenea din zona Ierusalimului

Analizele petrografice efectuate de dr. Anat Cohen-Weinberger au arătat că lutul din care a fost făcută pecetea provine din regiunea bazinului Tigrului, și nu din zona Ierusalimului.

Compoziția sa minerală corespunde materialelor folosite în capitalele asiriene antice – Ninive, Assur și Nimrud. „Acest fapt confirmă amploarea prezenței asiriene în Ierusalim”, a explicat dr. Ayala Zilberstein, coordonatoarea săpăturilor din Parcul Arheologic Davidson.

Artefactul a fost descoperit într-o clădire de mari dimensiuni datând din perioada Primului Templu, care ar fi putut funcționa ca centru administrativ. Arheologii au găsit în același loc și alte sigilii încă nepublicate, indicând că acolo se desfășura activitate birocratică la nivel înalt, inclusiv gestionarea tributurilor și corespondenței oficiale.

„Tot mai multe dovezi arată că acest sit era un punct central al administrației regale”, a declarat Zilberstein pentru The Times of Israel. Descoperirea oferă o imagine concretă asupra modului în care Imperiul Asirian exercita controlul asupra Ierusalimului – nu doar prin forță militară, ci și prin birocrație.

Inscripția ilustrează și interacțiunea culturală a epocii: mesajul utilizează calendarul mesopotamian, surprinzător de asemănător cu cel ebraic folosit și astăzi. Fragmentul este acum supus unor analize chimice detaliate, menite să stabilească originea exactă a argilei și să clarifice traseul prin care acest document oficial asirian a ajuns în capitala Iudeii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE