Un metru, doi metri – știința din spatele distanței “sigure” pentru a evita transmiterea coronavirusului

De multe ori, indicațiile cercetătorilor iau o formă aproximativă atunci când trec prin politică și se transformă în lege. Așa este cazul și aici. 

Știm sigur că o distanță de sub un metru nu este suficientă și că riscul de transmitere a bolii crește foarte mult. Dar nu știm exact la ce distanță riscul de transmitere este zero – sau mai degrabă, riscul de transmitere este atât de mic încât e considerat acceptabil. Studiile ne pot ajuta să estimăm această distanță, dar până la urmă, doi metri este o aproximație la ora actuală.

A doua variantă descrie mai corect situația curentă, dar e o indicație complexă și vagă, pe când prima este o aproximare ușor înțeles și de aplicat.

Pe deasupra, 2 metri e o distanță destul de intuitivă. Majoritatea putem aproxima 2 metri plecând de la propria înălțime sau întinzând brațele în lateral, și e o distanță ce poate fi respectată în multe situații practice.

Recomandări

Fanta românească e mai scumpă și mai proastă decât cea din Italia: mai puțin suc de portocale, dar mai multe arome și coloranți | Experiment Libertatea

Asta nu înseamnă că nu trebuie să respectăm distanța. Pur și simplu înseamnă că nu e o barieră magică la 1,99 de metri și că în limitele ei ești expus, iar după ea ești în siguranță. Chiar dacă nouă ne plac lucrurile clare, natura nu funcționează așa.

Diferite țări, diferite abordări

Organizația Mondială de Sănătate (OMS) a luat o atitudine conservatoare când vine vorba de distanțarea socială, recomandând o distanță de minim un metru. Nu e deloc surprinzător, având în vedere că OMS a recomandat oficial purtarea măștilor abia în iunie, când mai toate studiile și organizațiile de sănătate recomandau acest lucru deja de luni bune.

Deși unele țări au implementat o distanță recomandată de un metru (cum ar fi Franța sau Singapore), majoritatea au avut o abordare mai precaută decât OMS și au început de la 1,5 metri. Australia, Italia, și Germania, spre exemplu, au impus o distanțare de 1,5 metri, în vreme ce țări ca România și UK au recomandat 2 metri.

Statele Unite, care folosesc sistemul imperial de măsură, au recomandat o distanță de 1,82 metri – echivalentul a 6 picioare, tot ca o aproximare cu care lumea este confortabilă. De ce e o variație atât de semnificativă? “Pentru că distanțarea socială e o problemă complexă, cu multe variabile care influențează situația”, scrie Lena Ciric, profesor în ingineria mediului la University College London, pentru Conversation.

Recomandări

Despre mitul „conflictului milenar” dintre români și maghiari, cu istoricul Sorin Mitu: „Comparați ce au făcut unii cu ceilalți englezii și irlandezii sau evreii și arabii”

Medicii trag într-o parte, mediul privat, în cealaltă

Cererile presante de a reduce recomandarea de distanță vin din partea mediului privat. Cu cât distanța este redusă, cu atât magazinele și restaurantele pot servi mai mulți clienți în același timp. 

În multe industrii, unde marja de profit este joasă, câțiva clienți în plus sau în minus pot face diferența între profit sau gaură financiară.

Acest lucru s-a văzut în ultimele zile în Marea Britanie, unde autoritățile au anunțat reducerea distanței recomandate de la 2 metri la “un metru+”, tocmai pentru a permite barurilor și restaurantelor să se deschidă. Această măsură a fost bine-venită pentru afaceri, dar criticii au văzut aici o creștere a riscului de transmitere a virusului.

În data de 11 iunie, publicul britanic nu susținea reducerea distanței: 58% spuneau că distanța ar trebui menținută la 2 metri, în vreme ce doar 24% spuneau că ar trebui redusă, și 8% că ar trebui eliminată total. În mod ironic, britanicii peste 65 de ani erau cei ce susțineau mai puternic reducerea acestei limite.

Cercetătorii însă consideră o reducere a acestei distanțe ca o creștere a riscului de infectare și, până situația nu e lămurită clar științific (ceea ce e improbabil să se întâmple în viitorul apropiat), o distanță mai mare e mai sigură – și orice distanță e mai bună decât nimic.

Recomandări

Nati Meir, condamnat la 11 ani de închisoare, adus în România. Autoritățile din Grecia au admis predarea sa

Nu e o regulă științifică, dar e o regulă bazată pe reducerea riscului. Riscurile sunt asociate cu distanța, și riscul scade de la 2 metri, dar trebuie să considerăm și timpul de expunere, dacă stai în lateral sau față în față, dacă ai mască etc. Dar e greșit să spui că e doi metri sau nu contează.

Patrick Vallance, consilier științific șef pentru Marea Britanie:

Ce spun studiile și de ce e greu de lămurit problema

Transmiterea virală e un domeniu complex, care progresează foarte greu. E atât de dificil pentru că sunt foarte mulți factori care pot influența studiul, precum tipul de virus, parametrii de mediu, diferențe fiziologice etc.

SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19, se transferă prin picături de fluid respiratoriu. În primul rând, trebuie să ne uităm la cum se transmit aceste picături atunci când vorbim, mergem sau chiar stăm pe loc. Studiile preliminare analizează și modelează transmiterea acestor particule.

Spre exemplu, un studiu care a produs o “cameră de tușit” a demonstrat că particulele se pot transmite la mai mult de 2 metri. Un alt studiu a arătat că particulele s-ar putea duce până la 4 metri.

Dar asta nu răspunde la toate întrebările. Pe măsură ce distanța crește, particulele devin din ce în ce mai rarefiate. Pot aceste particule să transmită virusul la peste 2 metri? Asta e o altă problemă ce trebuie calculată. 

Apoi, chiar dacă unele particule virale s-ar putea transmite altfel, sunt suficiente încât să ne îmbolnăvească?

Iată deci, de ce e atât de complicat să zicem concret și clar care e o distanță sigură. Dar chiar și fără o certitudine absolută, tot putem să luăm măsuri pentru a ne reduce riscul de infectare.

Sfaturi pentru distanțare

Distanța de doi metri e o aproximare suficientă în momentul de față, chiar mai precaută decât unele recomandări. Pe cât posibil, ar fi indicat să o respectăm, mai ales atunci când suntem înăuntru. Studiile au arătat că virusul se propagă mult mai ușor înăuntru decât afară.

Apoi, știm deja că măștile ajută, și ar trebui purtate înăuntru. Dacă totuși suntem forțați să stăm aproape de cineva (spre exemplu în transportul în comun), ar fi indicat să reducem timpul de expunere. Nu în ultimul rând, igiena personală (în special spălatul pe mâini) este și rămâne fără îndoială un aspect-cheie în lupta noastră împotriva pandemiei.

E încă multă nesiguranță legată de această boală și nesiguranța va continua, din păcate, mai multă vreme. Pe de altă parte, câtă vreme nu știm exact ce se întâmplă, e un motiv în plus să luăm măsuri de precauție – atât pentru sănătatea noastră, cât și pentru a celor din jur.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News