Un patron român cheltuiește în medie 12,5 euro/oră per angajat. Țara din UE unde slujbele „costă” de 4,4 ori mai mult
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România înregistrează al doilea cel mai mic cost mediu orar al forței de muncă din Uniunea Europeană.
Cuprins:
Potrivit raportului făcut public de Eurostat în 28 martie 2025, un angajator din România a cheltuit, în 2024, 12,5 euro (circa 62 de lei) pentru plata unei ore de muncă a unui angajat.
Sub România, doar Bulgaria
Valoarea reprezintă o treime din media cheltuielilor orare înregistrate la nivelul Uniunii Europene (UE). Mai prost decât românii stau doar bulgarii, unde costul mediu orar este de 10,6 euro. Cifre apropiate de România s-au înregistrat în Ungaria - 14,1 euro și Letonia - 15,1 euro.
În România totuși, costul mediu orar al forței de muncă s-a triplat în ultimii 12 ani. Astfel, dacă în 2012, un angajator cheltuia 4,1 euro pe oră cu un angajat, în 2021, suma a ajuns la 8,5 euro, pentru ca în 2024 să fie de 12,5 euro. Această evoluție a avut implicații majore în privința nivelului salariilor și, implicit, a nivelului de trai al românilor.
În UE, costul mediu orar al forței de muncă în întreaga economie a fost estimat la 33,5 euro/angajat, respectiv la 37,3 în zona euro, în creștere față de 2023, de la 31,9 euro și 35,7 euro.
Cele mai mari costuri orare sunt în Luxemburg - 55,2 euro (n.r. - de 4,4 ori mai mari decât în România), Danemarca - 51,9 euro și Belgia - 48,2 euro.
Cele mai mici ponderi ale costurilor nesalariale
Un angajator din Belgia plătește pentru munca orară a unui angajat de aproape patru ori mai mult comparativ cu unul din România.
Există însă diferențe semnificative în ceea ce privește impozitele și taxele aferente, ceea ce face ca raportul de 4 la 1 să nu se mai mențină și în ceea ce privește salariul net. Raportul Eurostat mai arată un cost mediu orar în industrie, de 33,9 euro în UE și de 39,8 euro în zona euro.
În construcții, valorile sunt de 30 de euro și, respectiv, 33,4 euro, iar în servicii, cifrele au variat, în 2024, între 33,3 euro în UE și 36,4 în zona euro. În economia preponderent nonbusiness (cu excepția administrației publice), costul mediu în UE a fost, anul trecut, de 34,2 euro.
Ponderea medie a cheltuielilor nesalariale în UE
Cele două componente principale ale costurilor cu forța de muncă sunt salariile și cheltuielile nesalariale (contribuții sociale, asigurări de sănătate, șomaj, tichete de masă etc).
Ponderea costurilor nesalariale în totalul costurilor forței de muncă pentru întreaga economie a fost de 24,7% în UE și de 25,5% în zona euro. Cele mai mici ponderi ale costurilor nesalariale din UE au fost înregistrate în România (4,8%), Lituania (5,4%) și Malta (5,8%), iar cele mai mari în Franța (32,2%) și Suedia (31,6%).
În 2024, comparativ cu 2023, costul orar al forței de muncă la nivelul întregii economii, exprimat în euro, a crescut cu 5% în UE și cu 4,5% în țările care au adoptat moneda euro.
Cea mai mare creștere, raportat la moneda națională
Pentru țările UE din afara zonei euro, costurile orare ale forței de muncă exprimate în moneda națională au crescut în 2024, în raport cu anul anterior, în toate țările.
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în România (14,2%), Bulgaria (13,9%), Ungaria (13,6%) și Polonia (12,8%), iar cea mai mică creștere a fost în Suedia (3,6%).
Și în cadrul zonei euro, costurile orare ale forței de muncă au crescut peste tot, cele mai importante evoluții fiind înregistrate în Croația (14,2%), Letonia (12,1%) și Lituania (10,8%), iar cele mai mici în Finlanda (1,8%) și Luxemburg (2,1%).
Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică, costul orar al forţei de muncă a crescut în România, în 2024, în toate activitățile economice.
Cel mai semnificativ avans - în învățământ
Cele mai semnificative avansuri s-au regăsit în învățământ (21,67%), tranzacţii imobiliare (21,17%) și în alte activităţi de servicii (19,77%).
Creșteri mai mici au fost consemnate în industria extractivă (6,28%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (8,56%), activități de spectacole, culturale și recreative (9,19%), respectiv în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (9,54%).
Costul orar al forței de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul IV 2024 o creștere de 13,07%, față de aceeași perioadă din 2023. Față de același trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forța de muncă a crescut cu 13,12%, iar componenta cheltuielilor indirecte (nonsalariale) cu 11,94%.
Costul orar al forței de muncă reprezintă suma totală pe care un angajator o plătește pentru un angajat, raportată la o oră de muncă. Acesta include atât salariul, cât și toate costurile nesalariale asociate. Statisticile privind costul forței de muncă constituie un sistem ierarhic de statistici multianuale, anuale și trimestriale, concepute pentru a oferi o imagine cuprinzătoare și detaliată a nivelului, structurii și evoluției pe termen scurt a costurilor forței de muncă în diferitele sectoare de activitate economică din Uniunea Europeană și din anumite alte țări.
covrig 03.04.2025, 02:22
Intră și domnul Țiriac în această medie? Glumesc...dar sunt foarte mulți,care nu au ,sub nici o formă 12,5 euro pe ora.
Tester 03.04.2025, 04:31
Salarii mici, cheltuieli mici, preturi exagerate. Unde e diferenta? La pensii fara contributie, la bugetari cu 3-4 venituri in acelasi program de munca, la posturi si institutii fara activitate, la ferme de bugetari, la ajutati sociali si la indemnizatiile celor care si-au urmarit vecinii si familia ai prietenii si cu sinceritate si acum cred ca au ajutat tata trimitand-ui la moarte, la canal, la puscarie. Si la indemnizatiile celor care au facut colectivizarea cu bata, care au facut un masacru nejudecati pana azi, dar indemnizati si platiti de noi toti.