Un vânzător de suveniruri din Băile Herculane a redeschis un obiectiv turistic lăsat în paragină zeci de ani. „Am scos câteva camioane de gunoi”

Veche de aproape 2000 de ani, prima atestare documentară datând de pe vremea romanilor, și amplasată într-un peisaj de poveste, stațiunea Băile Herculane, județul Caraș-Severin, a cunoscut în secolul al XIX-lea, sub administrația austro-ungară, o dezvoltare spectaculoasă. Personalități marcante ale vremii, printre care Împăratul Franz Josef și Împărăteasa Sissi veneau aici pentru relaxare și tratament.

Istoricii spun că Franz Josef a fost atât de impresionat de Băile Herculane încât a spus despre stațiune că este „cea mai frumoasă de pe continent”. Chiar și în perioada comunistă stațiunea a avut parte de dezvoltare, atunci fiind construite cele mai mari hoteluri din orașul renumit pentru apele sale vindecătoare. 

După Revoluție, Băile Herculane au ajuns într-o stare jalnică. După o privatizare dubioasă, în care a fost implicat fostul parlamentar PSD Iosif Armaș, DIICOT a deschis o anchetă penală pentru devalizarea stațiunii, iar mai multe clădiri și terenuri au fost puse sub sechestru, dosarul fiind trimis în judecată în 2022. În tot acest timp, clădiri-monument au ajuns în ruină, unele punând chiar în pericol siguranța oamenilor.  

O vizită neașteptată, care a declanșat o idee

Recomandări

Izvoarele din Herculane cu apă gratuită din belșug. Unii iau cu camioneta câte 400-500 de litri: „Vine dintr-un izvor-galerie săpat acum 2.000 de ani”

Unul dintre imobilele ajunse în paragină și un focar de infecție este clădirea Băile Apollo. Ani la rând, băile aflate la subsolul clădirii au fost admirate de turiștii curioși printre scândurile care țineau loc de geamuri. În interior se vedeau mormane de gunoaie și urme timide ale faptului că aici a fost cândva un loc de poveste. În urmă cu câțiva ani, trei vloggeri americani i-au deschis ochii lui Iancu Dumitru, proprietar al unui magazin de suveniruri din zonă.

„La un moment au venit trei băieți din America, tineri. Eu am un câine Labrador și a început să latre. Ei (n.r. americanii) intraseră prin efracție. Aveau camere, umblau prin toată lumea în locuri din astea foarte vechi și filmau. Fiul meu știe foarte bine engleză, a vorbit cu ei și au zis că e fabulos și e păcat de locul ăsta”, explică Iancu Dumitru. 

Recomandări

Cum erau urmăriți turiștii de Securitatea comunistă în stațiunile de pe Litoral. Nemulțumirile românilor veniți în concediu: „Au făcut din noi niște animale”

Clădirea în care se află Băile Apollo a ajuns după Revoluție în proprietatea lui Valeriu Verbițchi, un milionar care a trăit în Franța și care, spune Iancu Dumitru, avea planuri mari la Băile Herculane, dar totul a fost blocat de sechestrele din ancheta pentru devalizarea stațiunii. După moartea lui Verbițchi, Iancu Dumitru l-a convins pe fiul proprietarului, care a moștenit clădirea, să îi dea în folosință gratuită subsolul clădirii pentru a-l transforma într-un obiectiv turistic. 

„Îți era frică să intri”

După ce a obținut dreptul de folosință pentru spațiu, Iancu Dumitru a început, așa cum a știut el, să curețe locul. Conștient că lucrează pe un monument istoric, Iancu a muncit în permanență cu teama de a nu strica ceva. „Îți era frică să intri, nu era curent. Am scos câteva camioane de gunoi. Ușile pe care am mai putut să le țin în picioare, le-am lăsat, pe care nu, le-am pus undeva aici. Nu m-am atins nici de vopsea, cade ea singură, că nu vreau să stric”, povestește administratorul actual al spațiului aventura începută în urmă cu aproximativ doi ani și jumătate. 

Recomandări

14 hectare de teren din apropierea Parcului IOR sunt definitiv în zonă construibilă. Cum au motivat judecătorii decizia

Practic, ce a făcut Iancu Dumitru a fost să igienizeze locul, să îl lumineze, să umple câteva bazine cu apă termală și să strângă informații istorice pe care să le afișeze pe pereții clădirii. Bărbatul spune că în ultimii doi ani și jumătate a investit în amenajarea spațiului „câteva zece mii de euro”. La început, 10.000 de euro din fonduri proprii, iar pe parcurs din ce a încasat, un bilet de intrare costând 15 lei. Copiii sub 10 ani au gratuitate.

„Am luat toate aprobările, și de la ISU și de la tot și i-am dat drumul. Cea de la ISU a fost cea mai importantă. Am avut și noroc că s-a ținut un simpozion pe toată țara cu cei de la ISU și intrau prin locurile astea să facă niște exerciții. M-am dus direct la colonelul care conducea și când i-am explicat istoria a zis «Domne, îmi vine să mă tăvălesc pe jos când știu ce istorie e și cine a trecut pe aici»”, a declarat Iancu Dumitru pentru Libertatea. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 6

„Sunt trecuți toți împărații”

Potrivit istoriei locului, primele construcții de la Băile Apollo datează din anul 110 după Hristos, de pe vremea Împăratului Traian. Iancu Dumitru povestește, cu o pasiune demnă de un ghid profesionist, că după cucerirea Daciei, Traian se întorcea dintr-o altă luptă și a oprit la Herculane. Atunci au fost amenajate primele bazine, de la Băile Apollo și de la izvorul aflat în prezent la Hotelul Roman: „Au observat că soldații și caii se refac mult mai repede și au realizat că apele de aici au proprietăți”. 

Administratorul Băilor Apollo, care nu are statut de muzeu, fiind doar un obiectiv de vizitare, a agățat pe pereții obiectivului fotografii și informații (momentan doar în Română) despre toți împărații și personalitățile care au trecut de-a lungul timpului pe Valea Cernei. Iancu Dumitru spune că în tot ce a făcut s-a consultat cu Dumitru Bălteanu, care a studiat trecutul Băilor Herculane și a descoperit povești fascinante despre istoria locului.

„Sunt cărți scrise de directorul stațiunii, de istorici care au fost atestate. Am cărți semnate de muzeografi. Eu cu aprobarea lor am făcut și am scris «preluat de la cutare». A venit un grup de 200 de istorici din toată Europa anul trecut și mi-a spus cel care îi conducea: «Să nu ai nicio reținere să spui că orice personalitate a timpului de la romani până la comuniști a trecut pe aici». Era centrul de relaxare cel mai cunoscut din toată Europa. Depășise Monte Carlo la un moment dat”, plusează Iancu Dumitru. 

„A venit reprezentanta lu Regele Charles pe România”

Potrivit datelor strânse de Iancu Dumitru, pe la Herculane a trecut și Vlad Țepeș „când s-a întâlnit cu Matei Corvin la Caransebeș”. Lui Eminescu i-ar fi plăcut „să facă baie în partea dinspre râu ca să se relaxeze” și ar fi scris o poezie dedicată stațiunii, iar „Constantin Brâncuși a trecut pe aici cu Maria Tănase”. „Aici a venit reprezentanta lu Regele Charles pe România, pe partea de Banat.

A zis: «Pentru ce ai făcut tu aici, că ai scos-o la suprafață și cât de cât, noi putem să restaurăm fără să te coste nimic». Se poate face și în Herculane. Te duci și cerșești bani și faci, numai să vrei”, spune Iancu Dumitru. 

Pe lângă bazinele mari, la Apollo sunt 28 de boxe cu bazine pentru tratament. Pentru a le face atractive, Iancu Dumitru a legat 26 dintre ele de o personalitate istorică. Două dintre băi sunt rodul imaginației lui Iancu Dumitru. Una este „Baia Îndrăgostiților”, unde vizitatorii pot să agațe un lacăt de iubire și să își scrie jurăminte de dragoste.

„A pornit de la o poveste. Aici veniseră niște boieri cu băiatul lor și cu o fată pe care o aveau în casă. Băiatul era îndrăgostit de fată. Ei făceau baie aici și vorbeau că părinții lui nu îi lasă să se căsătorească pentru că ea este săracă. Într-o baie alăturată era Carol, care  i-a auzit vorbind și i-a ajutat să se căsătorească. I-a dat ei pământ și a fost nașul lor”, povestește vânzătorul de suveniruri care a deschis unul dintre cele mai vizitate obiective din Băile Herculane. 

O altă cămăruță este „Baia Gemenilor”. „Se spune că datorită apelor termale de aici se făceau tripleți și gemeni”, plusează Iancu Dumitru. 

„Ceaușescu face parte din istorie”

Printre marile personalități ale istoriei care au trecut pe la Băile Herculane, pe pereții de la Băile Apollo, se regăsesc și Nicolae Ceaușescu sau Corneliu Vadim Tudor. În cazul lui Ceaușescu, este subliniat modul în care stațiunea s-a dezvoltat pe vremea comuniștilor și cum a explodat numărul turiștilor din stațiune. „Ceaușescu a fost în 1968 cu generalul Charles de Gaulle aici.

După aceea a venit încă de două ori. El nu stătea aici, stătea la Gura Văii. Tot ce am scris aici e ce s-a făcut pe timpul lui. Se văd hotelurile. Sunt construite pe timpul lui. Toți oamenii de aici știu că era plină stațiunea, nu aveai loc”, spune Iancu Dumitru. 

„Muzeograful” susține că 98 la sută dintre vizitatori apreciază că a pus tabloul lui Ceaușescu, iar 2 la sută îl critică. „Eu am întrebat pe cei 200 de istorici dacă am făcut bine sau nu. Au spus că face parte din istorie”, spune Iancu Dumitru. 

Plusuri și minusuri

Dumitru Bălteanu, muzeograf, scritor, publicist și unul dintre cei mai importanți promotori turistici ai stațiunii Băile-Herculane a declarata pentru Libertatea că amenajările făcute de Iancu Dumitru la Băile Apollo sunt cu plusurile și minusurile lor. În primul rând, spune Bălteanu, e un lucru bun că s-a ocupat cineva de acest monument istoric.

„În al doilea rând, e o inițiativă bună să faci un muzeu pentru că Băile Herculane a fost primul muzeu din stațiunile balneare românești, înființat în 1924 prin donarea colecției generalului Cena. Este lăudabil pentru că oamenii vor să știe ce a fost aici, ce e. Faptul că utilizează un monument istoric ca obiectiv turistic este foarte lăudabil”, explică Bălteanu. 

Scriitorul admite că în amenajarea spațiului au fost făcute și greșeli, în special legate de conceptul de expunere sau de afișare a informațiilor istorice. „Le-a cam așezat așa, cam fără să aibă un concept. Au mai fost unele greșeli gramaticale. Am mai făcut unele observații, am mai corectat, altele au mai rămas așa, necorectate.

În final, e un lucru foarte bun că a fost făcut curățenie și a fost redat publicului pentru că oamenii se uitau printre crăpături să vadă ce-i acolo. E bine că omul vrea să intre și să vadă, în primul rând, acest monument istoric, una dintre primele băi făcute de romani, alături de Baia Romană de la Hotelul Roman și Baia Venera”, a mai explicat Dumitru Bălteanu pentru Libertatea. 

Ce spun vizitatorii

Pe Google, obiectivul are 90 de recenzii, obținând nota 4,4 din 5. „Avem o cameră specială pentru dictatorul Nicolae Ceaușescu și aflăm, cu stupoare, în scurtele descrieri ale diverselor personalități, că aveau vederi antisemite ca și cum ar fi un fapt divers. Traducerile în engleză, nici nu mai vorbesc. Dacă încerci sa le citești, intri în ceață totală. O rușine!”, este una dintre recenziile negative de pe Google. 

„Cea mai urâta experiență de vizitare din viața mea. Frumoasele băi de odinioară sunt transformate într-o expoziție kitch din care nu lipsesc tablourile lui Ceaușescu și a lui Vadim Tudor. Înțeleg că muzeul e privat, deci nu cred ca există nici cea mai mică șansă de transformare. Prin urmare, singura variantă e să nu le călcați pragul și să nu puneți bani în pușculița unor «afaceriști»  care au pus mâna pe Băile Apollo in 1995”, este un alt comentariu negativ. 

Cei mai mulți vizitatori au notat, însă, Băile Apollo cu 4 sau 5. „Pe mine mă încântă mai mult faptul că acestei clădiri istorice a Băilor Apollo din Herculane i s-a dat în sfârșit o utilizare. Am mai trecut pe acolo si am avut curiozitatea să arunc un ochi pe geamurile sparte și am fost îngrozit de halul în care fusese lăsată clădirea.

Acum nu strălucește așa cum ar merita acest edificiu, dar măcar cineva a curățat molozul căzut și încearcă să-i dea o utilizare. Care ar fi fost alternative? Să fie lăsate mai departe în paragină și distrugere continuă?”, a comentat un alt turist. 

„Unul dintre puținele obiective turistice amenajate. De un privat, bineînțeles, pentru că autoritățile locale se mișcă cu greu sa reabiliteze stațiunea. Băile sunt frumos amenajate, cu multe explicații și detalii interesante despre personalitățile istorice. Un minus poate fi faptul că panourile explicative nu sunt și în engleză, dar pentru început este un efort pe care l-am apreciat”, a scris o altă turistă care a ajuns la Apollo.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro