Un teren de 1,4 hectare cunoscut ca Parcul Brâncuși este definitiv în zona construibilă. Cum au motivat judecătorii decizia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a pierdut definitiv la Înalta Curte procesul civil prin care cerea anularea retrocedării în natură a unui imobil de 1,4 hectare de lângă Parcul „Alexandru Ioan Cuza” (fostul Parc IOR), teren cunoscut ca Parcul „Constantin Brâncuși”. Instanțele au constatat că terenul respectiv nu a fost niciodată în domeniul public, ci în domeniul privat al Municipiului București. Mai mult, judecătorii au arătat că, vreme de zeci de ani, pe bucata retrocedată au fost edificate chiar de către Primăria Sectorului 3 anumite construcții, fără vreun „certificat de urbanism sau autorizaţie de construire”.
Cuprins:
ERATĂ: În forma inițială a acestui articol, amplasamentul terenului care făcea obiectul litigiului dintre Robert Negoiță și Primăria Sectorului 3, pe de o parte, și Primăria Generală și Maria Cocoru, pe de altă parte, a fost greșit evidențiat pe hartă ca fiind Parcul IOR, eroare pentru care Libertatea.ro își cere scuze.
În realitate, terenul în litigiu este amplasat lângă Parcul IOR, este cunoscut ca Parcul „Constantin Brâncuși”, are 1,4 hectare (nu 14 hectare, cum în mod greșit am precizat) și a fost retrocedat tot către Maria Cocoru.
Pentru o mai bună înțelegere a articolului, Parcul IOR este evidențiat cu roșu, iar terenul despre care Libertatea.ro a scris este marcat cu verde.
Articolul a fost modificat după ce mai mulți cititori și Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan ne-au atras atenția. Le mulțumim pe această cale și cerem din nou scuze publicului!
***
Pe data de 6 ianuarie 2020, Robert Negoiță și Primăria Sectorului 3 au dat în judecată Primăria Municipiului București, la aceea dată condusă de Gabriela Firea, solicitând instanțelor de judecată să anuleze dispoziția de retrocedate a celor 14.310 de metri pătrați de lângă Parcul IOR (n.r. - zona evidențiată cu verde), emisă în 2011 pe vremea când edil al Capitalei era Sorin Oprescu.
Primăria Sectorului 3 a susținut în cererea de chemare în judecată că Municipalitatea trebuia să lămurească și să clarifice, pe bază de probe, situația regimului juridic al imobilului, mai exact dacă acesta se încadrează sau nu în categoria celor care pot fi restituite în natură.
De asemenea, Robert Negoiță a susținut că Primăria Capitalei nu ar avut în vedere faptul că la momentul restituirii imobilului acesta era afectat de utilități publice, fiind supus unor amenajări publice în folosul comunității şi utilizat de cetățeni ca și spațiu verde - parc, reprezentând o zonă de agrement.
Instanțele de judecată au respins acțiunea lui Robert Negoiță, după ce au constatat că în toate documentele de urbanism depuse la dosar terenul respectiv figurează ca fiind zonă construibilă, aflată în domeniul privat al Municipiului București, nu spațiu verde, aflat în domeniul public.
Bucata de teren în litigiu, retrocedată către moștenitoarea unui industriaș interbelic, se situează în zona de nord-est a Parcului IOR, actualmente denumit Parcul „Alexandru Ioan Cuza”.
Este vorba despre un teren în suprafață de 14.310 de metri pătrați (n.r. - circa 1,4 ha), identificat în actele dosarului din instanță cu nr. cadastral 222813, înscris în cartea funciară 222813 UAT București Sectorul 3.
Pe data de 22 mai 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție pus capăt definitiv disputei dintre Robert Negoiță și Primăria Capitalei pe tema anulării retrocedării celor 1,4 ha din Parcul „Constantin Brâncuși”, în sensul că respectiva suprafață rămâne în proprietatea Mariei Cocoru, moștenitoarea industriașului interbelic Ivan Grueff.
Înalta Curte a confirmat, astfel, soluțiile pronunțate anterior de Curtea de Apel București (Hotărârea nr. 1433/2023 din 3.11.2023) și de Tribunalul București (Hotărârea nr. 1951/2022 din 29.12.2022).
Terenul de 1,4 ha de lângă Parcul IOR a fost retrocedat în natură către Maria Cocoru pe data de 4 aprilie 2011, din dispoziția primarului general de atunci, Sorin Oprescu. Nu edilul Capitalei a avut vreun cuvânt de spus la vremea respectivă, ci instanțele de judecată, care au constatat între anii 2001 și 2008 că Maria Cocoru era îndreptățită să obțină retrocedarea.
Deși litigiul fusese tranșat în urmă cu un deceniu, în 2020 Robert Negoiță a deschis această acțiune în instanță (n.r. - dosarul civil nr. 79/3/2020) prin care a solicitat anularea dispoziției de retrocedare a Primarului General nr. 13660/4.04.2011, dar a pierdut pe fond, în apel, apoi în recurs.
Terenul nu aparține domeniului public și nu a fost vreodată parc
Libertatea.ro a consultat motivarea Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă prin care magistrații îi explică lui Robert Negoiță că terenul Mariei Cocoru nu a fost niciodată parc.
- „În ceea ce priveşte prima problemă ridicată pentru a se stabili dacă apelanţii reclamanţi (Robert Negoiță și PS3 - n.r.) justifică calitatea procesuală activă, respectiv aceea de a stabili dacă imobilul în discuţie făcea parte din domeniul public sau privat al statului, Curtea reţine că potrivit adresei Ministerului Finanţelor Publice (…) imobilul situat în Bucureşti, Bd. Liviu Rebreanu F.N., sector 3 nu a putut fi identificat în inventarul bunurilor din domeniul public al statului centralizat de către Ministerul Finanţelor Publice (…).
- De asemenea, din adresa Ministerului Finanţelor Publice (…) rezultă că: «în urma verificărilor efectuate în inventarele centralizate ale bunurilor proprietate publică şi a bunurilor imobile proprietate privată a statului, la data de 3.06.2019, imobilul nu a fost identificat în aceste inventare».
- Mai important decât atât, având în vedere că se susţine că terenul ar fi făcut parte din domeniul public al unităţii administrative, prin adresa emisă chiar de Primăria Sectorului 3 Bucureşti s-a comunicat intimatei pârâte faptul că bunul imobil nu este deţinut de Primăria Sectorului 3 în proprietate sau administrare, ci acesta este în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti, proprietar legal fiind Municipiul Bucureşti.
- Curtea mai observă că apelanţii reclamanţi menţionează în mod exhaustiv dispoziţii legale din Legea nr. 213/1998, Legea nr. 215/2001, Legea nr. 24/2007 şi Legea nr. 50/1991, dar fără a indica în concret care este raţionamentul care, grefat pe situaţia de fapt, (…) ar trebui să conducă instanţa la concluzia că terenul în discuţie aparţinea domeniului public al Municipiului Bucureşti.
- În realitate, apelanţii reclamanţi susţin apartenenţa imobilului la domeniul public invocând că terenul era ocupat de parcaje de reşedinţă, alei pietonale şi auto, spaţii verzi şi zonă agrement, dar fără a combate în vreun fel atât reţinerile primei instanţe referitoare la lipsa autorizaţiilor de construire şi nici adresa nr. (…) care emana chiar de la reclamantă, în care se menţiona că nu a fost identificat vreun certificat de urbanism şi nici autorizaţie de construire (…).
- Apelanţii reclamanţi încercă să acrediteze ideea că apartenenţa la domeniul public al municipiului Bucureşti rezultă şi din efectuarea de investiţii de utilitate publică (parcaj, garaje, alei auto şi pietonale), dar nu susţin - şi cu atât mai puţin nu dovedesc - că aceste lucrări ar fi fost efectuate chiar de către ei înainte de formularea notificării.
- Din expertiza efectuată şi din răspunsurile la obiecțiunii rezultă că pe teren se regăsesc alei pietonale, reţele de iluminat public şi o zonă betonată destinată parcării autovehiculelor, dar şi că expertul nu a identificat nici un certificat de urbanism sau autorizaţie de construire.
- Cu alte cuvinte, reclamanţii, în ciuda tuturor adreselor emise de diverse autorităţi ale statului, inclusiv de către aceştia, susţin apartenenţa la domeniul public a terenului invocând lucrări neautorizate şi care nu făceau parte din vreun plan urbanistic”, se arată în motivarea Curții de Apel București din data de 3 noiembrie 2023.
Cum a construit ilegal Primăria Sectorului 3 pe un teren retrocedat
Judecătorii au constatat că Primăria Sectorului 3 a construit ilegal pe acel teren alei pietonale, parcări și rețele de iluminat public, fără a avea însă acest drept:
- „Edificarea unor alei pietonale despre care în raport de legislaţia invocată se susţine că nu era necesară autorizarea şi cu privire la care, oricum, nu se cunoaşte data construirii nu reprezintă un element suficient pentru a se concluziona că terenul în discuţie făcea parte din domeniul public al Municipiului Bucureşti.
- Oricum, din perspectiva instanţei de apel, deşi reclamanţii reprezintă o unitate teritorial administrativă, respectiv reprezentantul acesteia şi exercită o funcţie de autoritate publică, pentru verificarea interesului personal pentru promovarea unei astfel de acţiuni, este necesară raportarea la motivele de nulitate invocate, astfel cum acestea sunt circumstanțiate de parte.
- Prin urmare, simpla invocare a eventualei apartenenţe a terenului la domeniul public sau existenţa unui drept de administrare nu poate constitui o justificare suficientă a interesului în promovarea acţiunii de faţă, având în vedere că eventuala aparenţă la domeniul public nu putea constitui prin ea însăşi un impediment la restituirea în natură, date fiind dispoziţiile din Legea nr. 10/2001.
- În raportul de expertiză întocmit în cauză, astfel cum a fost completat prin răspunsurile la obiecțiuni, se menţionează că potrivit cu PUG aprobat prin HCGMB nr.269/2000 terenul în litigiu figurează în UTR L3a, zona curţi-construcţii. Ceea ce, de altfel, rezultă cu claritate şi din harta aferentă PUG anexată la raportul de expertiză.
- De asemenea, potrivit adresei (…)/2019, adresă anexată răspunsului la obiecțiuni depus la 4.10.2022, Primăria Sectorului 3 Bucureşti a menţionat că amplasamentul astfel identificat de către intimată este încadrat în UTR L3a - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri preponderant rezidenţiale.
- Susţinerea că şi parcurile fac parte din categoria curţi-construcţii nu este un argument suficient, având în vedere că spaţiile verzi, inclusiv parcurile, sunt evidenţiate în PUG într-o altă categorie, respectiv Categoria V, care la subcategoria V1a cuprinde «Parcuri, grădini, scuaruri şi fâşii plantate publice».
- Într-adevăr, din expertiza efectuată şi din răspunsurile la obiecțiunii rezultă că pe teren se regăsesc alei pietonale, reţele de iluminat public şi o zonă betonată destinată parcării autovehiculelor, dar expertul învederează că nu a identificat niciun certificat de urbanism sau autorizaţie de construire. Mai mult, nici apelanţii reclamanţi nu au făcut o astfel de dovadă, situaţia de fapt reţinută de către expert fiind întărită de adresele emise de către autorităţii şi enumerate de instanţă mai sus.
- Oricum, în acord cu tribunalul, şi Curtea apreciază că existenţa unor astfel de lucrări neautorizate nu este de natură a schimba categoria de folosinţă în contra PUG valabil la data notificării şi fără a fi fost urmaţi paşii legali necesari.
- Apelanţii mai invocă în susţinerea calităţii procesuale active din perspectiva interesului personal ca componentă a justificării acesteia că au efectuat lucrări de întreţinere şi amenajare zonă de agrement, respectiv locuri de joacă.
- Curtea constată că procesele verbale de constatare terminare a lucrărilor de furnizare subansamble locuri de joacă, instalare şi întreţinere, dar şi contractele de furnizare produse menţionate în cererea de apel sunt ulterioare formulării notificării, ceea ce denotă faptul că apelanţii (…) nu au ţinut cont că exista posibilitatea ca terenul respectiv să fie restituit în natură şi nici de faptul că edificarea unor astfel de construcţii nu determină trecerea terenului din domeniul privat al municipiului în cel public al unităţii teritorial-administrative.
- Oricum, aşa cum reţinea şi Tribunalul, apelanţii nu au dovedit că pentru aceste construcţii se obţinuseră autorizaţii de construire”, se mai arată în documentul citat.
Cronologia retrocedării în natură a Parcului Brâncuși
Terenul de 1,4 ha cunoscut ca Parcul „Constantin Brâncuși” a fost retrocedat de instanţe în 2008 și de Municipalitate în 2011.
În anul 2001, Maria Cocoru - moștenitoarea lui Ivan Grueff - notifică Primăria Generală cu o cerere de retrocedare (nr. 3357/2001) formulată în baza Legii 10/2001.
În 2006, Tribunalul București obligă Primăria Generală să se pronunţe prin dispoziţie motivată asupra notificării nr. 3357/2001 și stabileşte că imobilul avea categoria de teren intravilan aflat în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti
În 2008, Tribunalul București a stabilit, cu putere de lucru judecat, calitatea Mariei Cocoru de persoană îndreptăţită să primească terenul solicitat. Instanța nu a obligat Municipalitatea să îi restituie terenul Mariei Cocorul, ci doar să îi soluționeze cererea.
În 2011, primarul general al Capitalei Sorin Oprescu emite Dispoziția nr. 13660/04.04.2011 prin care s-a dispus restituirea în natură a terenului de 1,4 ha către Maria Cocoru.
Kriskross 17.06.2024, 10:08
Tara de mizerie! Intr o tara civilizata prima interesul public, mai ales intr-un oras cum este Bucurestiul. Oameninde nimic si justitie nefunctionala, atat cat sacrifici interesul a milioane de oameni, in favoarea unui singur. Trebuia intervenit si nationalizat. Nunai in Romania functiineaza prostia asta cu "restitutio in integrum! Tara de bananieri, rataciti in Europa!
UsualSuspects 17.06.2024, 10:27
Make apartaments , not war !!!! Hi, hi!
K476 17.06.2024, 10:56
Terenul a fost sau nu al lui Ivan Grueff? Retrocedarea in natura a fost facuta de Basescu, sau de Oprescu?
ovipin 17.06.2024, 11:05
judecatorii mai dau sentinte favorabile celor cu bani, este ilegal sa retrocedezi teren din parcuri publice.
jAk55 17.06.2024, 11:17
Daca vorbim de ceva putred in Romania, vorbim de asa zisa "justitie" Aflata sub controlul unor interese obscure, cu judecatori si procurori manjiti, ceea ce ar fi trebuit sa fie lumina care sa ne ghideze spre civilizatie, este mai degraba lopata care sa ne ingroape definitiv. Pana la urma gradul de coruptie intr-o tara este dat de gradul de coruptie din justitie!