Reportaj AFP despre salvarea ”bijuteriilor arhitecturale” din România rămase în ruină
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Agenția de presă franceză AFP a realizat un reportaj despre salvarea ”bijuteriilor arhitecturale” din România care au găzduit capete încoronate şi au reprezentat mândria României timp de secole, înainte de a fi abandonate.
Cuprins:
Jurnaliștii francezi au vorbit cu un grup de tineri arhitecți români care fac eforturi pentru a salva monumente precum cele din Băile Herculane sau Cazinoul din Constanța.
Reportajul video începe cu Oana Chirilă, o tânără studentă șa arhitectură din România, care pătrunde într-o sală mare, boltită, în trecut somptuoasă, aflată în centrul băilor imperiale din localitatea Băile Herculane, un oraş plin de verdeaţă din sud-vestul României, aproape de graniţa cu Serbia şi cu Bulgaria.
Tinerii arhitecți încearcă să salveze Băile Herculane
Oana și alți 10 tineri, studenţi la arhitectură ca şi ea, au demarat un proiect pentru a readuce la viaţă acest vast ansamblu arhitectural construit între 1883 şi 1886 în timpul Imperiului Austro-Ungar şi care se degradează pe zi ce trece, victimă a dezinteresului autorităţilor şi a unei privatizări necinstite.
Tânăra studentă povestește că ”Trebuie să începem prin măsuri urgente, pentru a elimina riscurile şi a consolida clădirea”. Ea adaugă că are speranțe că Primăria locală va contribui la strângerea sumei de 100.000 de euro, necesară pentru această primă etapă, indispensabilă înainte de a se avea în vedere o restaurare completă.
Jurnaliștii francezi amintesc că Băile Herculane erau descrise de împăratul Franz Joseph I al Austriei drept "cea mai frumoasă staţiune balneară din Europa" și că locul era apreciat încă din timpul romanilor pentru efectul "miraculos" al apelor termale sulfuroase de aici.
Istoricul Dorin Bălteanu povestește și o legendă locală care spune că semi-zeul Hercule a venit într-o zi în această vale montană, unde s-a îmbăiat şi s-a odihnit, dând astfel numele oraşului, în centrul căruia tronează în prezent o statuie din bronz dedicată eroului din mitologia romană.
Stațiunea a fost și preferata împărătesei Sissi, care a petrecut mai multe vacanţe la Herculane în anii 1880, atât pentru a-şi îngriji reumatismul, cât şi pentru a face plimbări îndelungate în natură.
Dar reportajul atrage atenția că astăzi, doar plăcile de faianță lipite pe pereţii fisuraţi ai băilor locale reamintesc de curele de tratament ale familiei imperiale austro-ungare. Aproximativ 30 de căzi încastrate, odinioară acoperite cu plăci din marmură roşie, sunt în prezent făcute bucăţi, iar ţevi ruginite atârnă deasupra lor.
În timpul regimului comunist, staţiunea şi-a pierdut mai multe dintre simboluri, inclusiv statui ale foştilor regi ai României, însă turiştii continuă să vină în localitate
Mii de bijuterii arhitecturale din România au cunoscut o astfel de soartă, victime ale poftelor unor promotori fără scupule şi ale pasivităţii - sau poate chiar ale complicităţii - autorităţilor locale, au denunţat "militanţii" patrimoniului. Oana Chirilă vrea neapărat să îşi păstreze speranţa. "Să nu faci nimic este de neconceput. Dacă nu reuşim să salvăm Herculane, o parte din identitatea noastră va fi pierdută pentru totdeauna", a spus ea pentru AFP.
Cazinoul din Constanța, o "Cenușăreasa" transformată în "Frumoasa din Pădurea Adormită”
A doua parte a reportajului este dedicată Cazinoului din Constanța, situat la celălalt capăt al ţării, pe ţărmul Mării Negre, un monument emblematic pentru debutul secolului al XX-lea, și care acum stă să se prăbuşească.
Edificiul este în prezent populat de porumbei care îşi fac cuiburi sub acoperişul fisurat sau pe braţele candelabrelor, în timp ce podeaua din marmură şi eleganta scară interioară care duce la etaj sunt presărate cu excremente şi pene.
"De peste 10 ani, încercăm să găsim o soluţie viabilă pentru a reda acestei clădiri splendoarea sa de altădată", a declarat pentru AFP primarul din Constanţa, Decebal Făgădău.
Jurnaliștii francezi întrevăd, însă, o rază de speranță pentru acest minunat edificiu, după ce o asociaţie ce grupează mai mulţi tineri arhitecţi români, Arche, a decis să intervină pentru a salva clădirea. Acest ONG a obţinut ca edificiul să fie înscris pe o listă a "celor mai ameninţate şapte situri" în 2018, alcătuită de organizaţia Europa Nostra, care militează pentru protejarea patrimoniului.
"Experţii europeni vor propune primăriei soluţii pentru ca acest cazinou să fie restaurat", a declarat pentru AFP arhitecta Daniela Costea. Până atunci, asociaţia Arche organizează în Cazinoul din Constanţa concerte şi seri de lectură, pentru a-i încuraja pe locuitorii oraşului "să îşi reînsuşească" edificiul.
Deşi anii 1990, marcaţi de speculaţii imobiliare sălbatice, au reprezentat "un dezastru" pentru clădirile istorice, Maria Berza se declară încurajată de mobilizarea recentă a unei iniţiative asociative pentru salvarea acestei moşteniri arhitecturale.
După părerea ei, după ce a fost tratat ca un fel de "Cenuşăreasă", patrimoniul arhitectural din România pare să semene în prezent cu "Frumoasa din Pădurea Adormită, pe cale să se trezească"
