BioNTech, o companie relativ nouă fără un nume gigant în industria farmaceutică condusă de un cuplu de imigranți turci în Germania, a reușit performanță de a realiza unul din primele vaccinuri împotriva Covid în mai puțin de un an de la declararea pandemiei.
După ce presa a început să scrie despre ravagiile pe care noul virus le face în orașul chinez Wuhan, BioNTech a constituit repede o echipă de 500 de oameni pentru a lucra la dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirusului și a încheiat un parteneriat cu gigantul Pfizer.
Ugur Sahin, fondatorul companiei alături de soția sa, a declarat presei că lucrau de mult să dezvolte medicamente bazate pe tehnologia mesager ARN (mRNA), care să ajute sistemul imunitar să învingă boli grave, precum cancerul.
Un vaccin experimental împotriva cancerului, denumit BNT122, este deja testat cu rezultate promițătoare. Unul dintre oamenii pe care vaccinul a fost testat se numește Brad Kremer. El se confrunta cu dureri de spate din ce în ce mai mari, începuse să piardă în greutate, iar leziuni canceroase continuau să-i apară pe coapsa stângă. După ce a făcut vaccinul pe bază de ARNm, melanoamele de mărimea unei monede care îi apăruseră pe piele au devenit niște pete decolorate, de doar câțiva milimetri în diametru.
„Vedeam cum celulele canceroase se micșorează sub ochii mei”, a spus
Brad Kremer.
După încă câteva doze de vaccin, și-a recăpătat pofta de mâncare, durerile de spate s-au calmat, iar pe analize se vedea cum cancerul său se retrage.
Cercetătorii de la BioNTech din Germania, care au produs vaccinul împotriva cancerului pe care l-a primit și Brad Kremer, au arătat, în 2017, că toți cei 13 pacienți cu melanom în stare avansată, care au primit imunoterapie personalizată pe profilul genetic al cancerului fiecăruia dintre ei, au căpătat imunitate ridicată împotriva mutațiilor pe care le-au suferit tumorile lor. Ca urmare, riscul pacienților de a dezvolta noi leziuni metastatice a fost redus semnificativ.
Pentru boli virale, vaccinurile-candidat împotriva rabiei și a gripei pandemice s-au dovedit sigure și au produs anticorpi protectori la voluntarii sănătoși.
În ambele cazuri, însă, efectele au scăzut în mai puțin de un an, sugerând că este nevoie de îmbunătățiri care să asigure o imunitate mai puternică și de durată mai mare.
„Avem un potențial imens aici. Dezvoltarea acestor vaccinuri nu este gata, dar platforma a dovedit că principiul este corect”, declara John Mascola, șeful Centrului de Cercetare pentru Vaccinuri de la Institutul Național de Sănătate din Bethesda, Maryland.
Cele mai multe vaccinuri mRNA dezvoltate până acum se adresează cancerului sau bolilor infecțioase. Dar BioNTech deține și patentul pentru o platformă de vaccinare mRNA concepută să protejeze împotriva alergenilor – polen sau acarieni.
O companie nouă pe piață
Și Moderna Therapeutics este un nume relativ nou și cu o importanță mai redusă pe piața farmaceutică înainte de pandemie.
În 2018, directorii companiei au inaugurat sediul unei fabrici de 130 de milioane de dolari, cât un teren de fotbal, înaltă de două etaje, în Norwood, Massachusetts. Aici, tehnicienii au sintetizat mesager ARN pentru toate studiile clinice inițiale ale Moderna, inclusiv pentru un vaccin personalizat pentru cancer, mRNA-4157, care, la fel ca BNT122 de la BioNTech, a arătat că este activ împotriva tumorilor la pacienții cu cancer.
La congresul anual al Societății Americane de Oncologie din iunie 2019, Moderna a prezentat primele date clinice care au arătat că vaccinul mRNA-4157 poate genera răspuns imun la persoane cu cancer. Iar când a fost administrat împreună cu un inhibitor al punctelor de control – un medicament care intensifică activitatea imunitară a organismului care se luptă cu cancerul – terapia a micșorat tumorile la 6 pacienți din 20 cu boala în fază de metastază.
Înaintea pandemiei, Moderna mai lucra la vaccinuri care să stopeze boli precum gripa aviară sau virusul Zika – pentru care viteza de fabricație oferită de tehnologia mRNA ar putea fi un avantaj în cazul unei pandemii.
Candidatul inițial al Moderna pentru virusul Zika, de exemplu, a fost bine tolerat de oameni, însă a provocat un răspuns imun slab. Beneficiind de fonduri de la guvernul american, cercetătorii s-au întors în laborator și au venit cu o altă variantă, care, potrivit lui Zaks, era „de cel puțin 20 de ori mai puternică” decât cea precedentă, la testele pe șoareci și maimuțe.