Un val de clipuri AI despre războiul din Iran inundă rețelele sociale și dezinformează: „Sunt sute și sunt extrem de realiste”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, rețelele sociale au fost invadate de imagini și clipuri video false, multe dintre ele fiind fie editate digital, fie atribuite greșit unor evenimente din jocuri video, filme, incidente mai vechi sau știri fără legătură.
Cuprins:
Acum, în contextul războiului împotriva Iranului, aceste falsuri revin în forță, dar sunt însoțite de o amenințare și mai mare: imagini și videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), de o calitate uimitoare și ușor de realizat, relatează publicația CNN.
Escaladarea falsurilor în era AI
„Acum 10 ani, existau unul sau două falsuri care erau demontate rapid. Acum sunt sute și sunt extrem de realiste”, a declarat Hany Farid, profesor la Universitatea California din Berkeley, specializat în criminalistică digitală, citat de CNN.
Farid a subliniat că „nu doar că sunt realiste, dar au impact - oamenii le cred și le distribuie masiv”.
Shayan Sardarizadeh, jurnalist senior la BBC Verify și cunoscut pentru demascarea falsurilor legate de războaie, a explicat cum generative AI, devenită mult mai accesibilă în ultimii ani, permite acum crearea unor videoclipuri și imagini foarte convingătoare, care sunt greu de detectat cu ochiul liber.
În doar câteva săptămâni de la începutul conflictului din Iran, falsurile identificate ca fiind generate de AI au adunat zeci de milioane de vizualizări pe platformele de social media, potrivit experților citați de CNN.
CNN analizat videoclipul de mai sus, și a ajuns la concluzia că este fals și generat cu instrumente de inteligență artificială.
Exemple de manipulare vizuală
Printre materialele false care au circulat masiv, se numără un videoclip care prezintă un atac fictiv cu rachete iraniene asupra Tel Avivului, imagini cu oameni fugind panicați de la un aeroport din Israel, precum și un video trucat cu presupuși soldați americani capturați de trupele iraniene.
?Iran released an AI video showing captured American soldiers.
— Cyrus Intel (@Cyrus_Intel88) March 10, 2026
Americans are considering to conduct ground operation inside Iran, especially in Khuzistan province. pic.twitter.com/aPR45lg2Rk
CNN analizat videoclipul de mai sus, și a ajuns la concluzia că este fals și generat cu instrumente de inteligență artificială.
Un alt clip fals, prezentat ca înregistrare a camerelor de supraveghere, arată explozia unor instalații militare iraniene. Din cele patru segmente video folosite, trei erau generate de AI, iar unul era real, dar aparținea unui incident din anul precedent.
De asemenea, au fost distribuite imagini fictive ce sugerau distrugerea unei baze militare americane în Bahrain sau moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, sub dărâmături.
Motivația din spatele acestor falsuri variază. Unele sunt folosite drept propagandă de conturi pro-Iran, în timp ce altele sunt create pentru a atrage vizualizări și câștiguri financiare, sau pur și simplu pentru a demonstra ce poate face tehnologia AI.
Creșterea complexității și scăderea moderării
În ciuda eforturilor constante de demascare ale experților precum Sardarizadeh, fluxul de materiale false depășește capacitatea de a le verifica pe toate.
„Conținutul este mai realist, volumul este mai mare, iar penetrarea este mai profundă - aceasta este noua noastră realitate. Și este foarte dezordonată”, a explicat Farid.
Polarizarea politică, fragmentarea mediatică și algoritmii rețelelor sociale contribuie la răspândirea acestor dezinformări. În plus, platformele sociale, conform lui Farid, au renunțat la măsurile agresive de moderare a conținutului.
De exemplu, platforma de socializare X a adoptat recent o politică prin care utilizatorii care primesc plăți în calitate de „creatori” și distribuie materiale generate de AI fără a le semnala corespunzător sunt sancționați. Totuși, Farid și alți experți se arată sceptici cu privire la aplicarea strictă a măsurii, având în vedere că majoritatea utilizatorilor platformei nu fac parte din programul de recompensare financiară.
În plus, chatbot-ul AI al platformei X, denumit Grok, a fost acuzat de Sardarizadeh că a agravat problema, oferind răspunsuri eronate și confirmând ca fiind reale mai multe imagini și videoclipuri generate de AI, inclusiv unele legate de războiul din Iran.
Cum să evităm să fim păcăliți
Într-un peisaj digital tot mai dominat de conținut creat cu inteligență artificială, devine din ce în ce mai dificil să discernem adevăratul de fals. Farid avertizează că sfaturile anterioare pentru identificarea falsurilor, precum verificarea degetelor suplimentare sau a membrelor deformate, nu mai sunt la fel de utile, având în vedere perfecționarea tehnologiei AI.
Pentru a rămâne corect informați, Farid recomandă să consumăm știri doar din surse jurnalistice de încredere.
„În momente de conflict global, rețelele sociale nu sunt locul potrivit pentru a căuta informații”, a subliniat el. În plus, utilizatorii ar trebui să își ia timp pentru a verifica informațiile înainte de a le distribui, căutând detalii care pot părea suspecte, cum ar fi inconsecvențele audio-video sau elementele vizuale care nu corespund realității.
De asemenea, este util să consultăm site-uri de verificare a faptelor, să analizăm comentariile utilizatorilor care pot ridica întrebări pertinente și să folosim instrumente gratuite de detectare a conținutului generat de AI.
„Devenim mai buni în a ne antrena ochii pentru a recunoaște materialele generate de AI, dar devine extrem de dificil să le detectăm, iar tendința este ca acest lucru să se complice și mai mult în curând”, avertizează Sardarizadeh.
