Fata “înaltă” şi de “23 de ani” era Ana*. Terminase doar opt clase şi locuia într-o comună din Satu Mare. Într-o casă compusă dintr-o cameră şi o bucătărie, Ana trăia alături de părinţii ei, dar și cu ceilalţi patru frați și cu o cumnată. Niciunul nu avea un loc de muncă; supravieţuiau din ce munceau cu ziua prin sat şi din alocațiile celor mici.
Traficul de persoane în pandemie
Într-o zi de la sfârşitul lunii martie 2020, după o ceartă în care mama ei i-a reproşat că ea nu aduce niciun ban şi că e doar un blid în plus la masă, Ana a fugit de acasă doar cu hainele de pe ea. S-a refugiat în comuna învecinată, la o prietenă. Aceasta trăia în concubinaj cu Attila Hanyecz şi avea un copil cu el.
În ziua în care Ana a ajuns în casa lui, Hanyecz i-a plasat-o lui “Cot”, iar bărbatul a dus-o în Salonta, cu scopul de a o da mai departe traficanţilor care duceau în străinătate fete pentru prostituție. Din cauza pandemiei însă, graniţele au fost închise şi planul lui “Cot” a picat, iar după o săptămână, el i-a dus fata înapoi lui Hanyecz.
Anunţuri de vânzare cu poze
România era în stare de urgenţă şi oamenii ieşeau din case doar cu declaraţii scrise. Hanyecz nu avea cum să facă bani de pe urma Anei, obligând-o să se prostitueze pe stradă, aşa că a luat decizia să scape de ea repede şi să o vândă. În seara de 7 aprilie 2020, a început să trimită mesaje pe Facebook, de pe contul concubinei lui, celor despre care el ştia că ar putea fi interesaţi.
“Bună. Eu sunt Hanyecz. Este o fată de 23 de ani, independentă”, le scria el. Sau “Salut, am o fată de 23 de ani, independentă. Te interesează?”. “Independentă” însemna că fata era liberă de orice fel de obligaţii faţă de vreun alt traficant.
Disperat că în vreme de pandemie nimeni nu mai voia să cumpere fete, Hanyecz a început să dea detalii: “Înaltă”, “Are buletin”, “23 de ani”, “Foarte tare”, “Unde o pui, acolo rămâne”. Apoi a trimis şi câteva poze cu Ana, comunicând prețul ei: 400 de euro.
Fata e aranjată înainte de livrare
Unul dintre potenţialii clienţi ia legătura cu Poliţia şi-l denunţă, iar lui Hanyecz i se organizează un flagrant delict. El stabilise ca tranzacţia să aibă loc a doua zi, seara, în parcarea unui supermarket.
Înainte de a fi predată, Ana e “pregătită” de concubina lui Hanyecz, care o spală, o coafează şi o machiază, oferindu-i la plecare, drept “zestre”, un mic bagaj cu câteva haine şi încălțări din garderoba ei.
În parcare, denunţătorul vine cu banii ceruţi de Hanyecz, dar şi cu tehnică de înregistrare pe el. Vânzătorul îşi laudă pentru ultima oară “marfa”, spune că ea știe ce are de făcut, că nu-i va face probleme şi că e liber să facă tot ce dorește cu ea.
Denunţătorul dă banii, ia fata, iar în secunda următoare, cei doi sunt înconjuraţi de poliţie.
Hanyecz a fost arestat, iar la 1 octombrie 2020 a fost condamnat, pentru trafic de persoane, la 5 ani de închisoare.
Gașca din cartier i-a schimbat ruta de viață
Attila Hanyecz nu era un traficant mărunt, aflat la prima abatere. Avea în spate alte patru condamnări pentru trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism şi fusese cercetat în dosarul “Operaţiunea Brescia”, caz în care autorităţile române colaboraseră cu cele din Italia.
Despre Hanyecz a scris în cartea sa şi lect. univ. dr. Aurora-Elena Gavriş care, în 2008, a mers în penitenciar pentru a-l cunoaşte.
Bărbatul s-a născut în 1978, într-o familie cu o situaţie materială bună: mama lui vindea haine, iar tatăl avea un atelier de tâmplărie. Părinţii l-au încurajat să meargă la şcoală, dar după clasa a VIII-a, el a abandonat studiile şi a fugit de acasă.
A intrat într-o gaşcă de cartier şi era mândru că se pricepea să deschidă orice încuietoare de uşă. A dat mai multe spargeri de locuinţe, dar prima condamnare a primit-o la 16 ani, după ce s-a luat la bătaie într-o discotecă.
La 21 de ani a intrat iar la închisoare, tot pentru că a lovit pe cineva, iar după ce s-a eliberat a întâlnit-o pe Laura*. El avea 23 de ani, iar ea, doar 14, dar fata şi-a părăsit familia şi s-au mutat împreună, la părinţii lui. Laura se prostitua, “că aşa voia ea”, susţine Hanyecz, “pentru bani de dulciuri”, îl completează fata care, cel mai probabil, era o victimă a traficului prin metoda “lover boy”.
Trimise în Italia pentru prostituţie
După ce Laura a rămas însărcinată, Hanyecz şi-a extins activitatea şi a racolat mai multe victime. Spune că în primăvara lui 2003 avea 13-14 fete care se prostituau în Salonta. Cea mai tânără avea 16 ani, iar cea mai în vârstă – 29.
Tot în 2003, Hanyecz l-a cunoscut pe Paolo Aliprandi, un italian care timp de doi ani a locuit la Oradea. În ţara lui, Aliprandi fusese condamnat pentru trafic de droguri şi falsificare de carduri, iar după ce a venit în România a pus la punct o reţea infracţională care se ocupa de traficul de femei. DIICOT a descoperit 13 victime; nouă dintre fete aveau vârste cuprinse între 15 şi 17 ani.
Din reţeaua de traficanţi condusă de Aliprandi făceau parte şase traficanţi din România, printre care şi Attila Hanyecz, dar şi un albanez, şi concubina acestuia, româncă.
Fetele erau racolate din judeţele Bihor şi Satu Mare, apoi duse în Italia şi exploatate, prin prostituţie, în Milano, Brescia, Simeone, Peschiera şi Montechiari.
Unele fete ajungeau în Italia, fiind păcălite că merg să lucreze în restaurante, dar altele erau tranzacţionate pe bani de traficanţii români.
Gruparea a fost destructurată în 2006, după o anchetă complexă a autorităţilor judiciare române şi italiene. Investigaţiile au pornit de la dezvăluirile făcute poliţiei italiene de o adolescentă care a reuşi să fugă din locuinţa unde era ţinută prizonieră.
Cum a cerut adolescenta protecţia italienilor
DIICOT a reuşit să probeze că în februarie 2004, Hanyecz i-a trimis italianului o fată de 16 ani, pe care ar fi primit doar 104 USD, prin transfer bancar. După ce a ajuns în Italia, adolescenta a fost pedepsită, din prima noapte, pentru că nu a adus bani. Un traficant român a bătut-o cu cureaua, lăsându-i cicatrici pe faţă şi pe corp.
După ce gruparea de traficanţi a fost destructurată, fata de 16 ani i-a trimis o scrisoare președintelui tribunalului din Brescia. “A mă întoarce acolo (n.r. – în România) este ca și cum m-aș întoarce să fac trotuarul sau, și mai rău, să fiu omorâtă”, scria adolescenta.
Dacă nu mă ajutați, eu vă rog să-mi spuneți, pentru că, în cazul acesta, revin să fac trotuarul în Italia decât să mă omoare în România, ba chiar să mă transforme în sclavă, bătută, amenințată, readusă în stradă, să câștig bani pentru ei. Aș vrea să trăiesc.
Scrisoarea adolescentei traficate:
Impresionate, autoritățile italiene au introdus-o pe fată în programul de protecție a victimelor.
Şi-a vândut nevasta cu 1.500 de euro
Ea nu este singura pe care Hanyecz a trimis-o în Italia. Traficantul a tranzacţionat-o şi pe Laura, care între timp îi devenise soţie. Cei doi aveau împreună un copil mic, care nu împlinise atunci un an. Presa locală a scris, citând surse din anchetă, că Hanyecz şi-a vândut nevasta cu 1.500 de euro, ameninţând-o că nu-şi va mai vedea copilul dacă nu face ce i se spune.
Laura a fost dusă în Brescia şi pusă să se prostitueze la marginea oraşului. Pentru a-l convinge pe românul care o păzea să o lase să plece acasă, într-o zi ea s-a tăiat pe brațul stâng, mutilându-se, însă traficantul n-a fost înduplecat.
2.000 de euro pentru o fată de 15 ani din Salonta
În septembrie 2004, Hanyecz i-a vândut italianului a treia fată. Avea 15 ani şi fusese obligată de Hanyecz să se prostitueze pentru el, în Salonta. Preţul ei a fost de 2.000 de euro, însă italianul l-a păcălit şi a strecurat printre bancnote şi câteva false.
Hanyecz a încercat să scape de ele, prin benzinării şi pieţe, dar banii falşi au fost detectaţi şi, mergând pe urma lor, poliţia a ajuns la traficant şi a început să-l verifice.
Iar în martie 2005, Hanyecz a fost arestat şi acuzat că, în perioada 2003-2004, a traficat zece tinere, şapte dintre ele fiind minore.
În ianuarie 2006, instanţa i-a admis înlocuirea arestului preventiv cu obligaţia de a nu părăsi ţara, iar traficantul, ajuns în libertate, şi-a reluat activitatea infracţională.
Eliberat pentru că era un bun coleg de celulă
În mai 2006, Hanyecz a fost din nou arestat şi trimis în judecată, alături de un alt tânăr din Salonta, pentru că a traficat minore în perioada 2004-2006.
În august 2007, a fost condamnat la 5 ani și 6 luni de închisoare în primul dosar de trafic. Un an mai târziu, a primit alţi 10 ani de închisoare în al doilea dosar. Dar în 2010, Hanyecz a cerut, iar Judecătoria Oradea i-a admis contopirea celor două pedepse.
Traficantul ar fi trebuit să rămână în spatele gratiilor un deceniu, adică până în martie 2015. Dar cu trei ani mai devreme, Judecătoria Oradea i-a aprobat liberarea condiţionată.
A menținut relații de colegialitate față de celelalte persoane private de libertate din cameră, neintrând în conflict cu acestea. A participat sporadic la activități productive. A fost vizitat de aparținători.
Motivarea SP 1730/02.12.2011 a Judecătoriei Oradea:
Ce tactică avea traficantul cu poliţia
După două luni în libertate, Hanyecz s-a reapucat de trafic. Prin metoda “lover-boy”, el a racolat o tânără pe care apoi a exploatat-o sexual. Alături de ea, alte trei femei, care n-au vrut să-l acuze la proces, s-au prostituat în folosul lui, fiecare obținând câte 300 de lei/zi.
Hanyecz avea un “angajat” plătit cu 50 de lei/zi care le păzea permanent pe fete. El le verifica, sunându-le de pe cartele prepay, şi le învăţa cum să procedeze dacă vine poliţia.
Hanyecz: Zi-i să te ducă sus! Și ce-ți face? “Vine avocatul după noi! Mă duci sus, vine avocatul după mine și plec afară. Care-i treaba? Vrei să-mi spui tu dacă mă f.. sau nu? Mă f..! Și ce-i?”. Zi-i la Gabi să-i zică așa! Dacă se întoarce… îi spui: “mă f..! Du-mă la poliție! Dă-mi amendă! Cu ce drept mă duci la poliție?”. Înțelegi?
Victimă: Bine!
Hanyecz: Nu vă urcați în mașina de poliție!
Victimă: Bine!
Hanyecz: No, zi-i să-ți dea amendă!
Victimă: Bine!
În iulie 2012, Hanyecz a fost arestat din nou şi a primit 5 ani de închisoare pentru trafic de persoane.
6 ani de procese pentru traficul din Italia
În 2007, DIICOT finalizase dosarul “Operaţiunea Brescia”, în care Hanyecz era acuzat de trafic de minori. Dar procesul a durat şase ani, iar la final, în ianuarie 2014, cu excepţia unuia care recidivase imediat după liberarea condiţionată, toţi ceilalţi traficanţi au primit pedepse cu suspendare.
În cazul lui Hanyecz, Tribunalul Bihor a dat 2 ani de închisoare, dar a contopit pedeapsa cu condamnarea mai veche, de 10 ani. Iar restul de pedeapsă, rămas neexecutat după liberarea condiţionată, a fost şi el contopit cu pedeapsa pe care Hanyecz o primise în 2012 şi-n executarea căreia se afla.
Hanyecz a scăpat fără nicio zi de puşcărie în plus. Iar Curtea de Apel Oradea a menţinut decizia, în octombrie 2014.
3.000 de euro daune pentru condiţiile din puşcărie
Aflat în executarea celor 5 ani, traficantul a cerut repetat să fie liberat condiţionat, dar de data aceasta instanţa l-a refuzat.
În februarie 2016, el s-a plâns la CEDO de condiţiile din închisoare, spunând că e supraaglomerat, că nu are aer proaspăt şi că nu face suficiente exerciții fizice în curte. În plus, Hanyecz a reclamat că celulele sunt întunecoase, murdare sau cu mucegai, că mobila e inadecvată, iar accesul la duș – limitat şi apa caldă – restricționată.
În iulie 2017, Hanyecz a părăsit Penitenciarul Oradea, după ce şi-a executat integral pedeapsa. Un an mai târziu, CEDO a decis că statul român trebuie să-i plătească traficantului 3.000 de euro daune, pentru condiţiile improprii din închisoare.
Dar în aprilie anul acesta, după ce a fost prins în timp ce vindea o fată cu 400 de euro, Hanyecz a fost arestat şi s-a întors în aceeaşi închisoare “neaerisită”. La proces, fata tranzacţionată de el a cerut şi a obţinut din partea instanţei daune morale de 2.200 de lei (450 de euro). Decizia nu este definitivă.
* Nu sunt nume reale; identitatea victimelor traficului de persoane sau de minori trebuie protejată.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro