Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării: SAFE nu înseamnă cadouri de la Bruxelles, ci împrumuturi. Adio contractelor pe termen lung cu SUA

Potrivit lui Dîncu, aceste fonduri nu reprezintă granturi, ci împrumuturi avantajoase, dar condiționate: vor fi permise doar achiziții comune la nivel european, iar România va trebui să renunțe la contractele pe termen lung cu parteneri tradiționali precum SUA sau Israel.

România trebuie să devină producător, nu doar cumpărător

În plus, proiectul presupune o birocrație complexă și obligația ca România să își reactiveze industria de apărare, pentru a deveni producător, nu doar cumpărător.

„În ultimele zile am auzit doar declarații entuziaste: România primește miliarde prin SAFE. Dar adevărul este simplu – SAFE nu oferă cadouri, ci credite, iar acestea trebuie rambursate”, atrage atenția Vasile Dîncu.

Programul SAFE – Security Action for Europe obligă Guvernul României să depună până la 30 noiembrie 2025 un plan național de investiții în apărare, care să specifice ce echipamente sunt vizate, sursele de achiziție, ritmul implementării și garanțiile oferite. Dacă planul nu este credibil, Comisia Europeană îl poate respinge, iar banii riscă să rămână doar pe hârtie.

Achiziții din industria europeană de apărare

Fondurile SAFE sunt strict destinate achizițiilor din industria europeană de apărare. Doar până în mai 2026 se mai pot accepta contracte naționale, cu condiția ca beneficiile să fie împărțite cu alte state.

Astfel, România va fi împinsă să cumpere și să participe la programe europene majore, precum tancul comun european, dronele MALE, producția de muniție de artilerie sau sisteme antiaeriene și antirachetă.

SAFE include și componenta „cu, în și pentru Ucraina”, ceea ce ar putea transforma România într-un hub logistic și industrial pentru sprijinul acordat Kievului.

Împrumuturile vor fi acordate în tranșe, cu verificări stricte, iar respectarea regulilor fiscale europene este obligatorie. Orice derapaj bugetar ar putea bloca finanțarea.

Spre deosebire de țări precum Germania sau Olanda, care au refuzat SAFE pentru că se pot împrumuta mai ieftin direct de pe piețele internaționale, România nu are această alternativă și trebuie să valorifice programul pentru modernizarea armatei și salvarea industriei naționale de apărare.

Colac de salvare pentru România

Dîncu subliniază că România trebuie să trateze SAFE ca pe un colac de salvare, nu doar ca pe un plus financiar.

În timp ce Polonia folosește SAFE pentru a accelera investiții deja masive în apărare (tancuri K2, avioane F-35, sisteme HIMARS), România are o industrie fragilă și un buget tensionat, ceea ce face ca presiunea să fie și mai mare.

Pentru succes, Vasile Dîncu propune câteva direcții clare:

• crearea unui task-force interministerial sub coordonarea Guvernului, cu participarea MApN, Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor și industriei de apărare;
• elaborarea unui Plan de investiții în apărare 2025–2030, integrat în strategia de înzestrare a armatei, care să combine achizițiile urgente (muniție, drone, sisteme C4ISR) cu investiții în infrastructură industrială și cercetare;
• implicarea industriei naționale în proiecte europene comune și parteneriate public-private cu giganți precum Airbus, Rheinmetall sau Leonardo;
• dezvoltarea unor proiecte comune cu industria ucraineană, mai ales în domenii precum drone, artilerie și securitate cibernetică.

În concluzie, Vasile Dîncu avertizează că SAFE nu este un cadou, ci un test major pentru guvernare. România are șansa de a-și moderniza industria militară și de a deveni un actor important în apărarea europeană, dar succesul depinde de capacitatea administrației de a livra rapid un plan coerent și realist, în condițiile unor reguli stricte și a unei datorii publice în creștere.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro