Au fost mai multe cazuri, recent, de pacienți vindecați de COVID care s-au reinfectat la câteva luni după vindecare, din cauza unei alte ”tulpini” a noului coronavirus.

În august, un pacient din Hong Kong, diagnosticat inițial în martie, s-a îmbolnăvit cu ”o nouă tulpină” care a circulat în vestul Europei.

Ulterior, au apărut informații despre reinfectarea a doi europeni, apoi a unui american din Nevada, care a suferit simptome mai grave decât la prima îmbolnăvire.

Toate aceste vești despre formele mai noi și poate mai virulente ale SARS-CoV-2 generează însă în mod nejustificat teamă și confuzie.

Edward Holmes, virusolog la Universitatea din Sydney:
O veste bună pentru sezonul rece: coronavirusul suferă puține mutații. Experiența sugerează că acestea nu îl vor face mai letal
Virusologul Edward Holmes | Foto: University of Sydney

În primul rând, spune expertul, într-un comentariu publicat de cotidianul american, cazuri izolate de reinfecție sunt valabile și în cazul altor virusuri, iar acest aspect nu este neapărat alarmant.

De obicei, reinfectarea spune ceva doar despre felul în care funcționează sistemul imunitar al oamenilor. Nu este o dovadă a faptului că virusul a suferit mutații care l-au făcut mai periculos.

Apoi, virusurile suferă mutații în mod constant. Și da, și SARS-CoV-2 suferă mutații.

Întrebarea care trebuie să fie pusă este aceasta: a devenit coronavirusul mai periculos sau mai infecțios decât era când a fost detectat pentru prima oară în Wuhan? Dovezile sugerează că nu, susține Holmes.

Un virus care evoluează încet

Asemenea virusurilor vinovate pentru gripă sau pentru pojar, SARS-CoV-2 are un cod genetic alcătuit din ARN – Acid ribonucleic.

ARN-ul este predispus la mutații, și cum virusul ne infectează folosind celulele organismului nostru pentru a se multiplica, de fiecare dată când genomul este copiat, este posibil ca o eroare să apară.

Doar o mică parte dintre aceste mutații se transmit mai departe.

SARS-CoV-2 (galben) văzut sub microscopul cu electroni. Sursa imaginii: NIAID Rocky Mountain Laboratories
SARS-CoV-2 (galben) văzut sub microscopul cu electroni. Sursa imaginii: NIAID Rocky Mountain Laboratories

Virusurile au tendința de a evolua rapid – de un milion de ori mai repede decât genele umane. Însă coronavirusurile și SARS-CoV-2 evoluează mult mai încet decât majoritatea acestor virusuri – de cinci ori mai lent decât virusul care produce gripa, de exemplu.

Potrivit Nextstrain, un proiect la care participă mai mulți cercetători și care monitorizează evoluția patogenilor în timp real, SARS-CoV-2 a acumulat, în medie, doar două mutații pe lună – ceea ce înseamnă că formele virusului care circulă în prezent sunt doar cu 15 mutații diferite față de prima versiune a virusului, cea detectată în Wuhan. Mai exact, actualele versiuni ale coronavirusului sunt în proporție de 99,95% asemănătoare cu cea originală.

De aceea, discuțiile despre faptul că noul coronavirus ar fi dezvoltat mai multe ”tulpini” sunt înșelătoare, spune Holmes. Oamenii de știință folosesc un cuvânt ca acesta doar dacă noile versiuni ale virusului sunt foarte diferite.

Cel mai corect termen pentru noile versiune ale SARS-CoV-2 ar fi, prin urmare, ”variante”.

Virusul nu este mai mortal

Faptul că noul coronavirus suferă puține mutații este o veste bună. Un virus care ar fi evoluat mai rapid ar fi avut o șansă mai mare de a rezista vaccinurilor sau tratamentelor dezvoltate în prezent.

O veste bună pentru sezonul rece: coronavirusul suferă puține mutații. Experiența sugerează că acestea nu îl vor face mai letal
Vaccinurile au o șansă mai mare de reușită în cazul virusurilor cu evoluție lentă

Dar a devenit virusul mai letal în urma acestor mutații? Virusologul spune că nu există dovezi care să ateste acest lucru. Nu există însă nici dovezi că ar fi mai puțin letal.

Un studiu recent, care nu a trecut prin procesul de evaluare științifică peer-review, susține această concluzie.

Studiul, realizat de profesori de la Imperial College London, a analizat 25.000 de secvențe genetice ale virusului din Marea Britanie și a găsit că o mutație a virusului, cunoscută drept D614G, nu a crescut mortalitatea în rândul pacienților.

Există o dezbatere care încearcă să stabilească dacă mutația D614G – care afectează o proteină a virusului – a sporit contagiozitatea virusului.

Această mutație, care a apărut probabil tot în China, s-a răspândit în Italia în februarie și pare a fi acum varianta dominantă în lume.

Mutația D614G pare să fi crescut contagiozitatea coronavirusului – cel puțin în celulele crescute în laborator, potrivit unui studiu al biologului Bette Korber. Conform altor studii, această variantă a coronavirusului ar putea fi de zece ori mai infecțioasă decât versiunea inițială din Wuhan.

Dar mai mulți epidemiologi au avertizat că este dificil ca rezultatele din laborator să fie extrapolate, pentru a stabili cum se transmite virusul în rândul populației.

Edward Holmes nu crede că evoluția SARS-CoV-2 este cea care forțează continua sa răspândire.

”Coronavirusul rămâne eficient în privința transmiterii deoarece cei mai mulți dintre noi suntem încă susceptibili. Nu suntem imuni, prin urmare el găsește noi gazde pe care să le infecteze rapid”, scrie virusologul.

De aceea, spune el, diferențele dintre bilanțurile infectărilor sau deceselor raportate în diverse țări sau diverse regiuni nu țin de variantele virusului, ci, mai degrabă, de situația din teren.

Mai relevant este cum a fost combătută epidemia în acele regiuni sau cum s-a răspândit virusul – dacă a afectat persoanele mai tinere sau pe cele vulnerabile.

Important este și faptul că eventuala sporire a contagiozității virusului nu are implicații majore asupra dezvoltării unui vaccin, spune Holmes.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.