Viața unui asistent social plecat în Germania de 15 ani. Șase luni de practică la Cluj l-au convins „să întoarcă total spatele României”
Marius Hanganu

Marius avea 23 de ani când a ajuns în Germania. Nu știa limba, nu avea decât studii de teologie făcute la o mănăstire catolică din țară, care l-a și găzduit o bună perioadă. „Am lucrat și într-o discotecă, și într-o fabrică, în agricultură puțin”, povestește bărbatul azi, la 38 de ani, din biroul său de la Faire Mobilität, o organizație consiliază muncitori din Europa Centrală și de Est.

După un an jumătate de Germania, cu ceva bani puși deoparte, Marius s-a înscris la Facultatea de Asistență Socială din orașul Regensburg, landul Bavaria. După puțin timp și-a găsit și un loc de muncă la universitate și, datorită rezultatelor, a primit bursă.

Crede astăzi că în România n-ar fi putut să termine o facultate. „Provin dintr-o familie foarte săracă, sora mea, de exemplu, a trebuit să plece în Italia pentru a-și sprijini familia, lăsând un copil de 1 an în grija bunicii. Este una dintre, probabil, câteva sute de mii de astfel de cazuri din România. Am plecat din cauza sărăciei, lipsei oportunităților pentru a studia în România”, povestește asistentul social.

Niciunul dintre frații săi nu mai este azi în țară. „Suntem cinci la părinți: sora în Italia, mai am un frate în Nürnberg, un alt frate tot în Germania – care lucrează pe camion și este singurul care foarte probabil se va întoarce în România – și un frate mai mare e în Spania.”

În România, „până și pentru examene trebuia să pui niște bani în carnetul de student”

Chiar din timpul facultății a înțeles că nu-și mai dorește să revină în România, după ce a venit să studieze la Cluj-Napoca un semestru. Cum studenții români pleacă prin programe de mobilitate academică să învețe în alte țări, așa emigrantul român a vrut să simtă viața de student acasă.

Reportaj. Scumpirile îi fac pe sute de bucureșteni să meargă la cantinele sociale după mâncare. „O bucată de brânză la două săptămâni, carnea e lux”
Recomandări
Reportaj. Scumpirile îi fac pe sute de bucureșteni să meargă la cantinele sociale după mâncare. „O bucată de brânză la două săptămâni, carnea e lux”

„Ce m-a determinat să întorc cu totul spatele României este legat de cele șase luni de practică la Cluj: corupția, lipsa meritocrației, faptul că totul se rezolvă pe pile și șpăgi m-au determinat să fac alegerea de a nu mă mai întoarce niciodată. Măcar în Germania, chiar dacă nu e paradisul de pe Pământ, dar e o țară care stă mult mai bine legat de lupta anticorupție”, își explică bărbatul decizia.

Germania îți oferă cel puțin posibilitatea să poți să ajungi undeva și pe forțele proprii. În România e imposibil, până și pentru examene trebuia să pui niște bani în carnetul de student. Am zis că nu am cum să mă întorc în țara asta.

Marius Hanganu, asistent social:

Nu a întors însă cu totul spatele României, cum credea la început. Își ajută țara de la distanță, oferind consiliere muncitorilor români ajunși în Germania. Faire Mobilität oferă servicii în toate limbile țărilor care umplu câmpurile bătrânului continent cu muncitori: română, bulgară, poloneză, cehă, maghiară. Pe lângă pliantele pe care le pun la dispoziție când merg în vizită la fabricile și fermele nemțești, au și fișiere audio, pentru muncitorii care nu știu să citească și un număr care poate fi apelat gratuit în Germania – 0800.000.5602.

Trei scenarii pentru viitorul războiului din Ucraina și de ce crede Washingtonul că prezentul este „sumbru”
Recomandări
Trei scenarii pentru viitorul războiului din Ucraina și de ce crede Washingtonul că prezentul este „sumbru”

Și cererile de ajutor nu mai contenesc. Mai ales că în Germania locuiesc 750 de mii de români, potrivit datelor oficiale, un număr care s-a cvadruplat din 2012 și la care nu se adaugă muncitorii sezonieri.

Mii de muncitori pentru zeci de mii de tone de sparanghel

Viața unui asistent social plecat în Germania de 15 ani. Șase luni de practică la Cluj l-au convins „să întoarcă total spatele României”

În primăvara lui 2020, în timpul stării de urgență, avioanele se umpleau de români cu destinația Germania, unde începea recoltarea sparanghelului, legumă foarte iubită de nemți. Deși nemții produc anual 60 de mii de tone de sparanghel, tot trebuie să mai importe 10 mii de tone ca să acopere cererea internă, potrivit German Foods.

Disperați să nu rămână culturile pe câmpuri, Germania și Marea Britanie făceau apeluri disperate pentru a fi făcute derogări și muncitorii să poată pleca la muncă.

Muncitorii români s-au trezit în locuri de cazare în care nu erau respectate normele de igienă și când s-au îmbolnăvit cu miile, nu aveau acoperită asigurarea medicală. Cei mai mulți nu erau angajați direct de firmele la care lucrau, ceea ce le-ar fi oferit mai multe drepturi.

Viața unui asistent social plecat în Germania de 15 ani. Șase luni de practică la Cluj l-au convins „să întoarcă total spatele României”

„Noi numim acest lucru «lipsa de responsabilitate organizată». Există un sistem prin care nimeni nu-și asumă responsabilitatea, firmele de subcontractori se spală pe mâini”, explică Marius Hanganu. Cazurile din industria cărnii din Germania, românii care au început să vorbească cu presa despre abuzurile prin care trec a dus la schimbarea legislației: firmele intermediare au fost interzise în sectorul prelucrării cărnii și companiile au trebuit să-i angajeze pe oameni direct.

Raportată la poliție de tatăl ei, pentru că ar fi criticat războiul. La cererea Kremlinului, Rusia revine la denunțurile de tip sovietic
Recomandări
Raportată la poliție de tatăl ei, pentru că ar fi criticat războiul. La cererea Kremlinului, Rusia revine la denunțurile de tip sovietic

Rămâne aceeași problemă însă în alte sectoare de activitate. Recent, Marius a ajutat o femeie care lucra ca îngrijitoare pentru o bătrână care după ce a ajuns în spital s-a trezit că nu avea asigurare medicală. Era angajată printr-o agenție care-i făcuse doar o asigurare medicală turistică. „Cu această doamnă cred că ne-a luat câteva săptămâni până și-a scos din vocabular cuvântul «patron» sau «angajatorul meu». A trebuit să-i explic că ea e acuma șefa pentru că am aflat de la Camera de Comerț că dânsa a fost înregistrată ca liber profesionist. Asta înseamnă că trebuia să-și plătească singură taxe. Dar și că putea să își stabilească condițiile de muncă direct cu familia, așa cum dorea dânsa.”

Nu mă interesează că vorbești maghiară, română sau romanes”

Viața unui asistent social plecat în Germania de 15 ani. Șase luni de practică la Cluj l-au convins „să întoarcă total spatele României”

Consilierii merg des pe teren, la ferme sau în fabrici, pentru a-i informa pe muncitori cu privire la drepturile și obligațiile lor. Marius a fost săptămâna trecută pe câmpurile de sparanghel unde există ferme care angajează și până la 900 de muncitori pe sezon, majoritatea din România.

Sunt patroni care îi alungă, alții care se bucură să-i primească.

„Pot să dau exemplul unui fermier, dar sunt mai mulți care se bucurau foarte mult că am început și noi să facem vizite pentru că și ei își cunosc oile negre din domeniu. Munca aceasta de informare a muncitorilor sezonieri duce și la o presiune în plus față de angajator să fie corect”, explică românul.

Noi reușim să le explicăm muncitorilor care le sunt și obligațiile. Sunt și cazuri în care muncitori sezonieri spun la un moment dat gata, mi-am strâns cât îmi trebuia, vreau să plec. Dar fermierul a făcut socotelile până la sfârșitul sezonului.

Marius Hanganu, consilier pentru drepturile muncii:

Pandemia a schimbat și ea regulile jocului. Fermierii au trebuit să investească în noi spații de cazare, să asigure distanțarea, și lucrul în grupuri mai mici a dus la o creștere a productivității muncii. Fiindcă în colectiv apar adesea conflicte între lucrători, de multe ori din rasism, povestește Marius: „Un fermier ne-a spus: pe mine nu mă interesează ce culoare ai. Nu mă interesează că vorbești maghiară, română sau romanes. Ai un contract de muncă, eu îți ofer condițiile respective.”

Dacă la sfârșit vine cineva și îi spune «dar câți țigani ai la tine în fermă!»”, el le dă replica: «vezi că oamenii ăștia sunt ăia care îmi fac mie 20 de tone de sparanghel pe zi, nu tu». A zis că nu are nicio problemă dacă cineva se simte neprivilegiat în fermă și nu se mai intoarce.

Marius Hanganu, asistent social:
Viața unui asistent social plecat în Germania de 15 ani. Șase luni de practică la Cluj l-au convins „să întoarcă total spatele României”

În vizitele sale la diferite firme, a văzut cum sate întregi s-au mutat de pe Paralela 45, în Germania. S-au adus unii pe alții. „Vine primul, aduce un văr, apoi un alt vecin din sat. La fiecare fermă se putea observa cum s-au construit grupurile respective și am întâlnit grupuri din Sălaj, din Târgu Mureș, de lângă Brașov, de lângă Deva, de lângă Craiova, Rădăuți. Galați.”

Navetiști în toată Europa

Apoi, sunt destui navetiști la nivel european: încep cu sparanghelul în Germania, apoi la flori în Olanda, trec pe la struguri în Italia, mandarine în Spania. Marea problemă este că modul ăsta de a lucra le va periclita pensia, spune românul.

„Unii au spus că de zece ani fac munca aceasta, dar nu știau ce vor face la pensie. Probabil că singura lor asigurare la pensie sunt copiii.”

Viața unui asistent social plecat în Germania de 15 ani. Șase luni de practică la Cluj l-au convins „să întoarcă total spatele României”
Marius Hanganu, împreună cu colegii săi

Lucrurile se pot schimba ușor spre binele muncitorilor, crede românul. Mai ales dacă nu va mai conta la fructele și legumele pe care le cumpărăm doar prețul și dacă sunt stropite sau nu. „Consumatorii își pun în ultima vreme întrebări nu doar dacă produsul este bio sau nu, ci și dacă producția respectivă a fost făcută respectând niște standarde morale legate de forța de muncă. Asta a dus la o îmbunătățire a condițiilor de muncă.”

Cel mai des, muncitorii străini în Germania se confruntă cu neplata salariilor sau rețineri ilegale din salariu și cu ore suplimentare peste norma legală. „Cei mai mulți vin cu întrebări legate de cât de mult au voie să muncească sau, pentru șoferii de camion de exemplu, cât de mult au voie să conducă: are voie firma să mă oblige să lucrez 14 zile la rând fără pauză sau ce înseamnă dacă trebuie să conduc noaptea?”, dă câteva exemple consilierul.

Adesea românul se epuizează, muncește până se îmbolnăvește, fiindcă nu știe că are de ales. „Vorbim de muncitorii sezonieri sau pe camion care au familii de întreținut în România. Își unge spatele cu crema și merge să scoată leguma aceea albă. Ceea ce aud foarte des de la români este: a trebuit să trecem și prin asta!”, povestește Marius.

De aceea munca sa e atât de importantă. Românii trebuie să știe la ce să fie atent în contract, la salariu și cazare, adică acolo unde apar cele mai multe abuzuri.

Marius Hanganu dă câteva sfaturi pentru muncitorii români:

Salariu:

întrebați de la început cât este salariul pe o oră și cu cât rămâneți în mână. În Germania este interzis să fii plătit la lădiță sau la kilogram. Salariul minim stipulat este acum de 9 euro 82 pe oră brut. Nu poți fi plătit mai puțin de această sumă indiferent cât ai cules.

Contractul de muncă

Cel mai indicat ar fi să cereți contractul de muncă dinainte, nu trebuie neapărat să fie deja semnat, ci o mostră de contract. Mai ales în munca sezonieră, contractele sunt asemănătoare și ne pot suna ca să le explicăm exact ce stă scris în contractul respectiv. De exemplu, majoritatea contractelor pentru munca sezonieră nu au un termen de reziliere, la care să poți să-ți dai tu demisia sau la care să te dea afară. Asta înseamnă că firma trebuie să îți găsească mereu ceva de muncă sau să convină de comun acord când să încheie contractul respectiv.

Cazarea și masa

Puneți-vă semne de întrebare în momentul în care firma vă obligă să veniți cu același transportator, care de obicei cere prețuri exorbitante pentru călătoria spre și din România.

În Germania, dacă ți se oferă un pat într-o cameră cu mai multe persoane în ferma respectivă, angajatorul nu îți poate cere mai mult de o anumită sumă, care se modifică de la an la an. Au fost ani în care erau și doi muncitori în pat. Am mai auzit despre cazuri în care o cameră se împărțea la patru persoane și se cerea între 200 și 300 de euro pe pat.

Noi le recomandăm muncitorilor să ne contacteze și să căutăm o posibilitate pentru a plăti mai puțin pe cazare.

Vezi şi mâncăruri tradițioanle pe care să le încerci când ești în Germania!

Urmărește-ne pe Google News
„E cel mai inteligent om din lume și n-a muncit o zi în viața lui”. Românul în fața căruia își scoate Ion Țiriac pălăria
GSP.RO
„E cel mai inteligent om din lume și n-a muncit o zi în viața lui”. Românul în fața căruia își scoate Ion Țiriac pălăria
ȘOC TOTAL! Ce pensie specială primește Irina Loghin. Ia mii de lei după doar 8 ani în politică
Playtech.ro
ȘOC TOTAL! Ce pensie specială primește Irina Loghin. Ia mii de lei după doar 8 ani în politică
Radu a investit 30.000 de euro în 58 de stupi, doar că vremea capricioasă i-a dat afacerea peste cap: "Am cheltuit undeva la 9.000 de lei doar pe motorină"
Observatornews.ro
Radu a investit 30.000 de euro în 58 de stupi, doar că vremea capricioasă i-a dat afacerea peste cap: "Am cheltuit undeva la 9.000 de lei doar pe motorină"
Horoscop 7 iulie 2022. Capricornii ar putea observa, într-un moment de inspirație, că dreptatea nu este de partea lor
HOROSCOP
Horoscop 7 iulie 2022. Capricornii ar putea observa, într-un moment de inspirație, că dreptatea nu este de partea lor
NEWS ALERT. Bărbaţii cu vârsta de încorporare nu mai au dreptul să părăsească localitatea de reşedinţă. Unde se întâmplă totul
Știrileprotv.ro
NEWS ALERT. Bărbaţii cu vârsta de încorporare nu mai au dreptul să părăsească localitatea de reşedinţă. Unde se întâmplă totul
VIDEO | Cum arată Adrian Mititelu după aproape doi ani de închisoare: ”Am stat 20 de luni nevinovat”
Orangesport.ro
VIDEO | Cum arată Adrian Mititelu după aproape doi ani de închisoare: ”Am stat 20 de luni nevinovat”
Cum arată în cifre starea de sănătate a românilor și ce soluții avem la îndemână pentru a le îmbunătăți?
PUBLICITATE
Cum arată în cifre starea de sănătate a românilor și ce soluții avem la îndemână pentru a le îmbunătăți?
Jewelry Seven, atelierul de bijuterii custom în care pasiunea se îmbină cu creativitatea
PUBLICITATE
Jewelry Seven, atelierul de bijuterii custom în care pasiunea se îmbină cu creativitatea

Nici un comentariu.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

regulile comunitatii