Viralul care a bulversat Internetul. A fost prezis coronavirusul din Wuhan într-un roman SF din 1981?

Pagina care circulă în prezent pe rețelele sociale face parte din romanul ”The Eyes of Darkness” al scriitorului Dean Koontz și conține sintagma “Wuhan-400”, cu referire la o armă biologică produsă într-un laborator militar din Wuhan, China.

Viralul ar alimenta astfel teoria potrivit căreia noul coronavirus este și el o armă biologică.

Imaginea a fost postată și de deputatul Robert Turcescu, fostul jurnalist, care și-a întrebat cititorii ce părere au despre conincidență.

Este adevărat că virusul a apărut inițial în orașul Wuhan, din China, dar similitudinile cu romanul lui Koontz se opresc aici, scrie site-ul Snopes.com, care s-a specializat în demontarea poveștilor false care circulă pe Internet.

Printre altele, iată de ce romanul nu a ”prezis” realitatea:

• În romanul lui Koontz, ”Wuhan-400” este o armă biologică fabricată de oameni. Coronavirusul apărut în Wuhan nu este, așa cum au arătat experții. El a fost transmis de la animale către om.
• În roman, virusul are o rată de mortalitate de 100%. Potrivit datelor științifice ale specialiștilor chinezi, rata mortalității coronavirusului este de aproximativ 2,3%.
• ”Wuhan-400” are o perioadă de incubație de patru ore, firește, fiind o armă biologică creată special pentru a ucide. Coronavirusul real are o perioadă de incubație între două și 14 zile.
• În Wuhan există un laborator bacteriologic, dar specialiștii de aici sunt responsabili cu identificarea structurii noului coronavirus.
• Mai mult, într-o ediție mai veche a romanului ”The Eyes of Darkness”, arma biologică nu se numește ”Wuhan-400”, scriu cei de la Snopes, ci “Gorki-400”, fiind fabricată în Rusia. Asta sugerează că scriitorul a adoptat numele de ”Wuhan-400” mai târziu.

Albert Wan, proprietarul unei librării din Hong Kong, mai oferă un argument pentru demontarea teoriei predicției.

Într-un articol publicat de South China Morning Post, el explică faptul că Wuhan a fost dintotdeauna un loc preferat de autorități pentru facilități de cercetare științifică, inclusiv în domeniul microbiologiei sau virusologie.

”Scriitori informați precum Koontz ar fi știut acest lucru și l-ar fi folosit pentru a crea o poveste care este atât convingătoare, cât și neliniștitoare”, spune Wan.

Dar poate că cea mai simplă explicație o dă scriitorul din Hong Kong Chan Ho-kei, care observă că ”profețiile” atribuite autorilor sunt foarte comune de fapt.

”Dacă te uiți cu atenție o să detectezi profeții pentru aproape toate evenimentele”, spune el.

Un exemplu este povestirea Futility, din 1898, despre un vas trans-oceanic, numit Titan, care se scufundă în Atlantic după ce lovește un aisberg.

Titanicul s-a scufundat 14 ani mai târziu, iar cartea a fost reeditată pentru a profita de succesul ”predicției”.

”Scriitorii de ficțiune încearcă mereu să își imagineze cum va arăta realitatea, așa că e foarte posibil să scrii ceva care va arăta ca o predicție. Evident, e bizar atunci când detaliile coincid, dar cred că e doar o chestiune de matematică”, spune Chan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE