Aproape 8 din 10 angajați români mănâncă de prânz în mai puțin de 30 de minute. Volumul de muncă comprimă pauza de masă, arată un studiu Edenred
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pauza de prânz a angajaților din România se scurtează de la un an la altul, în ciuda faptului că beneficiile fizice și psihologice ale unei pauze de masă sunt tot mai clar recunoscute de specialiști. Cel mai recent studiu realizat de compania Edenred arată că 78% dintre angajați petrec la ora actuală cel mult jumătate de oră pentru a mânca în timpul zilei de lucru, în creștere față de anul trecut, când procentul era de aproximativ 70%.
Deși atenția acordată stilului de viață sănătos și nutriției este în creștere, volumul ridicat de muncă și ritmul accelerat la birou îi determină pe mulți să sacrifice acest moment. Datele arată că 69% dintre respondenți omit masa de prânz în fiecare zi sau ocazional, deși sunt pe deplin conștienți de avantajele pe care le aduce o deconectare la mijlocul programului.
Efectele pauzei asupra productivității și stării de bine
Timpul alocat mesei are un rol esențial nu doar pentru refacerea fizică, ci și ca moment de relaxare și socializare. Conform cercetării, 65% dintre persoanele intervievate susțin că o pauză adecvată le aduce mai multă energie și o capacitate sporită de concentrare pentru restul zilei.
Totodată, componenta socială rămâne un factor motivațional important: 44% dintre angajați consideră că conversațiile cu colegii reprezintă cea mai plăcută parte a pauzei de prânz, în timp ce peste o treime simt un boost de energie și stare de bine în urma interacțiunii umane. Reprezentanții companiei de beneficii extrasalariale subliniază că, pe măsură ce presiunea la locul de muncă crește, pauza de prânz este prima comprimată, deși ea funcționează ca un veritabil instrument de performanță.
Bugetul pentru hrană și rolul tichetelor de masă
Comprimarea timpului alocat mesei este o tendință observată la nivel global, unde pauza medie de prânz a ajuns la 35 de minute. În România, la această presiune de timp se adaugă și factorul economic. Studiul indică faptul că 65% dintre respondenți alocă peste 30% din bugetul lor total lunar exclusiv pentru alimentație.
În acest context, tichetele de masă continuă să reprezinte un sprijin financiar decisiv pentru angajații din mediul privat și bugetar. Majoritatea celor chestionați au menționat că valoarea tichetelor le extinde semnificativ bugetul dedicat hranei. Mai mult, 83% dintre respondenți au declarat direct că, în lipsa acestor carduri de masă, ar înregistra o pierdere directă a puterii de cumpărare.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de aproape 3.000 de angajați cu vârste între 18 și 66 de ani și stă la baza campaniei „Prânzul Anului”. În cadrul acesteia, publicul este invitat să voteze restaurantele favorite pentru pauza de masă, iar inițiativa este completată de o expoziție tematică dedicată obiceiurilor culinare urbane, găzduită la Art Safari.
