Vlad Viski, director executiv MozaiQ: „Avem nevoie de parteneriat civil, pentru că statul trebuie să se adapteze la realitățile sociale”

Ce susținere politică există pentru parteneriatul civil

Pentru a remedia această restanță, Asociația MozaiQ, împreună cu creatoarea de conținut Alina Greavu, cunoscută ca Aluziva și cu peste 85 de organizații ale societății civile și zeci de personalități publice, cere Parlamentului legiferarea unui cadru legal pentru recunoașterea parteneriatului civil în România. În acest sens, Libertatea a realizat un interviu cu Vlad Viski, președintele executiv al MozaiQ. 

„Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, care este și vicepreședinte al Parlamentului European, din partea verzilor, s-a raliat imediat mișcării noastre, în calitate de ambasador al cauzei, ceea ce ne bucură și credem noi că este un semnal important. Sorin Grindeanu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, a ieșit public și a spus că susține implementarea hotărârilor CEDO, iar ministrul muncii, Petre Florin Manole, este unul dintre inițiatorii propunerii legislative privind parteneriatul civil, alături de alți 40 de parlamentari. De asemenea, Diana Buzoianu, ministrul mediului, a venit la mai multe dezbateri publice organizate de MozaiQ, la fel și consiliera Diana Mardarovici (PNL), membră în Consiliul General al Municipiului București. USR a avut momente când ne-a susținut”, explică Viski, întrebat fiind de actuala susținere politică. 

„În România trăiesc sute de mii de cupluri necăsătorite”

Libertatea: Asociația MozaiQ, împreună cu peste 85 de organizații ale societății civile și zeci de personalități publice, cere Parlamentului României un cadru legal pentru recunoașterea parteneriatului civil în România. De ce este nevoie de un parteneriat civil dedicat cuplurilor formate din persoane LGBT? 
Vlad Viski: În primul rând vreau să precizez că parteneriatul civil se adresează atât cuplurilor heterosexuale, cât și cuplurilor gay. Practic, această lege ar reglementa cadrul legal pentru toate cuplurile necăsătorite, indiferent de componența acestora. Avem nevoie de parteneriat civil pentru că statul trebuie să se adapteze la realitățile sociale. 

Conform unui recensământ mai vechi, în România trăiesc sute de mii de cupluri necăsătorite. Statul trebuie să se uite la societate și să legifereze în funcție de situația din teren. Aceste cupluri necăsătorite nu au drept de moștenire, nu au drept de vizită în spital, nu au drept de pensie de urmaș sau de imigrare. 

Avem un caz în care o doamnă mai în vârstă a trăit cu partenerul ei toată viața, nu s-au căsătorit niciodată, iar la decesul partenerului nu a putut să ridice trupul din spital. Tot așa, avem cazuri de persoane gay care la decesul partenerului li s-a interzis să participe până și la înmormântare. Sunt niște situații reale, niște cazuri dramatice. Las la o parte că România are obligația de a recunoaște aceste cupluri, pentru că așa au hotărât și Curtea Constituțională a României, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Din 2018, România trebuie să treacă o lege a parteneriatului civil, iar diplomații români trebuie să explice la Consiliul Europei și în forurile internaționale (ONU, Comisia Europeană) de ce țara noastră nu a mișcat nimic pe subiect. 

– Cum percepeți partidele politice în susținerea acestei cauze? S-au mai dezghețat parlamentarii români sau au rămas la fel de conservatori precum îi știm?
– Există o reticență cu privire la acest subiect din partea partidelor politice, mereu se evită tema, mereu ni se spune că România nu e pregătită. Față de legislaturile trecute vedem chiar o scădere a susținerii din partea partidelor politice. Dar noi credem că e nevoie de mai mulți politicieni curajoși care să reconfirme angajamentele europene ale României și să respecte tratatele internaționale pe care le-am semnat și ratificat. Nu cred că majoritatea parlamentarilor sunt conservatori, ci mai degrabă temători de subiectele acestea care pot genera discuții aprinse. 

Tocmai de aceea noi am lansat campania și mișcarea Parteneriat Civil ACUM, prin care îndemnăm românii să ni se alăture și să sprijine cauza noastră, iar până acum avem peste 85 de organizații ale societății civile, zeci de personalități publice și peste 45.000 de români. Campania a fost dezvoltată împreună cu Alina Greavu, cunoscută în mediul online ca Aluziva, care are o energie extraordinară și care se dedică acestei campanii total, inclusiv alături de familia ei, cu toată dedicația. Până pe 17 mai vrem să strângem 100.000 de semnături care să transmită clasei politice un semnal că ne-a ajuns cuțitul la os, avem nevoie de rezolvarea acestei probleme! Oricine se poate alătura mișcării noastre semnând petiția. În definitiv, este vorba despre democrația din România, despre respect și demnitate, despre stat de drept și despre atașamentul la niște valori fundamentale, europene. 

– Care sunt politicienii români care s-au arătat deschiși cauzei voastre? 
– Momentan suntem în discuții cu diverși decidenți politici să vedem care este poziția lor pe subiectul acesta. Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, care este și vicepreședinte al Parlamentului European, din partea verzilor, s-a raliat imediat mișcării noastre, în calitate de ambasador al cauzei, ceea ce ne bucură și credem noi că este un semnal important. Sorin Grindeanu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, a ieșit public și a spus că susține implementarea hotărârilor CEDO, iar ministrul muncii, Petre Florin Manole, este unul dintre inițiatorii propunerii legislative privind parteneriatul civil, alături de alți 40 de parlamentari. De asemenea, Diana Buzoianu, ministrul mediului, a venit la mai multe dezbateri publice organizate de MozaiQ, la fel și consiliera Diana Mardarovici (PNL), membră în Consiliul General al Municipiului București. USR a avut momente când ne-a susținut. 

Mai sunt și partidele extraparlamentare, cum ar fi SENS, REPER sau Demos, care și-au exprimat puternic susținerea pentru parteneriat civil. Sunt și alți parlamentari care ne spun că ar susține parteneriatul civil, dar le este teamă să își manifeste susținerea public. 

„5,8 milioane de români susțin legalizarea parteneriatului civil”

– Considerați că societatea românească a devenit mai receptivă în privința rezolvării problemelor prin care trec persoanele LGBT în raport cu clasa politică? Sunt politicienii români mai retrograzi decât românii de rând pe care îi reprezintă?
– Societatea românească se schimbă, lucru care este generat de schimbarea de generații, precum și de accesul la informație. Gândește-te că astăzi, un român poate citi imediat știri despre comunitatea LGBT din Australia. Viteza cu care circulă informațiile duce și la schimbarea atitudinilor. Noi avem un sondaj din anul 2023, reprezentativ la nivel național, care arată că 5,8 milioane de români susțin legalizarea parteneriatului civil. Vorbim despre un număr important de oameni. Din păcate, clasa politică nu a ținut pasul cu aceste schimbări, nu avem în Parlament încă o masă critică de politicieni care să spună răspicat că această temă trebuie să fie tranșată la nivel politic. Există o deconectare între cetățeni și cei care îi reprezintă. Vrem să schimbăm acest lucru. 

– De ce credeți că România a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană în materie de protecţie legală a persoanelor LGBT? 
– Cumva, România are o istorie complicată cu tema LGBT. România a avut Articolul 200 în Codul Penal, care pedepsea homosexualitatea cu pușcăria, până în anul 2001, avem o istorie dramatică a arestărilor și a incriminării până târziu, ceea ce a influențat și atitudinile publice. Politicienii români au scos Articolul 200 din Codul Penal, la vremea respectivă, nu dintr-un sentiment de datorie, ci pentru că voiau să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. 

De atunci, în ultimii 25 de ani, am văzut mult prea puțină mișcare pe zona legislativă în materie de drepturile omului. Chiar instituțiile sunt reticente în a adresa chestiuni ce țin de discriminare și de protecție a minorităților. 

– Mai există discriminare în România asupra persoanelor LGBT? Cum se manifestă ea?
– Da, discriminarea împotriva persoanelor LGBT există în continuare în România. Pe lângă lipsa legilor care să ne protejeze, ne confruntăm cu situații discriminatorii în diverse domenii, în educație, în domeniul sănătății, în acces la justiție, chiar și pe piața muncii. Din păcate, încă există persoane LGBT care după ce recunosc propria identitate la locul de muncă sunt presate să demisioneze sau se creează un mediu de lucru insuportabil. Persoanele care trăiesc cu HIV  se confruntă constant cu întreruperi de tratament. Am avut persoane LGBT agresate de bodyguarzi pe holurile unor spitale. 

Violența împotriva persoanelor LGBT chiar este o realitate dură. Conform unui sondaj al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE, 16% dintre persoanele LGBT spun că au fost agresate fizic în ultimii cinci ani. Îți dau un alt exemplu concret: în 2024, o activistă lesbiană a vrut să printeze niște fluturași privind violența împotriva lesbienelor, o tipografie i-a refuzat printarea, iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dat o decizie prin care spune că refuzul serviciilor unei persoane LGBT nu constituie discriminare. Este inacceptabil într-o democrație. 

Comunitatea LGBT, parte a războiului hibrid dintre Rusia și UE

– În timpului acestui război hribrid rusesc asupra Europei, comunitatea LGBT a rămas în continuare o țintă pentru Kremlin cu scopul de a disemina mesaje false, alarmiste contra Vestului. Care sunt cele mai puternice minciuni pe care canalele de propagandă ale Kremlinului le diseminează despre voi? 
– Indiscutabil suntem și noi parte a războiului hibrid. Noi am avut acces la o analiză privind mențiunile la comunitatea LGBT în campania lui Călin Georgescu, iar acolo vorbim de mii de videouri anti-LGBT pe TikTok care au adunat un reach total de 33 de milioane de vizualizări, toate în decurs de două săptămâni. Și în campania de la prezidențialele din mai 2025 s-au folosit aceleași tactici. 

De exemplu, una dintre cele mai mari dezinformări a fost că în situația în care Elena Lasconi câștigă alegerile prezidențiale, toți cetățenii vor fi obligați să fie LGBT. Se inflamează artificial anumite teme pentru a crea polarizare și a mobiliza votanți. Și nu doar în România am observat acest lucru, ci în întreaga regiune. Cumva noi suntem parte a unor războaie culturale care ajung să fie unelte geopolitice, punând în oglindă Vestul (imaginat ca fiind decadent, confiscat de un soi de elită liberală) versus tradiție locală. Este o falsă dihotomie, dar ne confruntăm cu ea. 

Problema, în definitiv, este că toate aceste dezinformări ajung să ne afecteze direct, afectează atitudinile sociale față de noi, felul în care suntem tratați de familiile noastre, de vecinii noștri. Se ajunge în situația în care ura din online se transformă și în ură directă, verbală sau fizică, în viața de zi cu zi. Noi, persoanele LGBT, ne dorim să contribuim la binele general al societății, trăim și noi în România, avem și noi aceleași necazuri și bucurii, plătim și noi prețuri crescute la pompă la benzină și la energie, avem și noi credite, ne confruntăm cu lipsa infrastructurii. Tot ce dorim este să avem drepturi egale ca toți ceilalți. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.