Vladimir Putin își șantajează „vechiul aliat” cu arma energetică, înainte de alegeri, și îl amenință în cazul continuării apropierii de UE

Nikol Pașinian, șantajat și avertizat la Kremlin

Vladimir Putin l-a primit miercuri, la Kremlin, pe Nikol Pașinian și a ținut în primul rând să-i sugereze premierului armean să renunțe la ideea integrării în Uniunea Europeană. „Aderarea la o uniune vamală atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică este imposibilă prin definiție. Înțelegem că fiecare țară încearcă să obțină maximum de foloase din cooperarea cu terțe țări, dar aceasta trebuie să fie clară, corectă și convenită din start”, a transmis liderul autocrat rus, citat de AFP.

Mai mult decât atât, Putin a încercat să-l descurajeze pe Pașinian cu insinuarea ideii că, probabil spre deosebire de el, politicienii din Uniunea Europeană „adoptă o poziție foarte dură în aproape fiecare problemă, chiar și în cele mai minore”.

Apoi Putin a adus în discuție presupusele gaze ieftine rusești, o armă geopolitică folosită adesea de liderul de la Kremlin. „În ceea ce privește energia, sper că situația se va îmbunătăți aici, dar știți că prețurile la energie, prețurile la gaze cresc vertiginos în Europa în aceste zile, la peste 600 de dolari pentru mia de metri cubi. Iar Rusia vinde gaze Armeniei cu 177,50 de dolari. Diferența este uriașă”, a susținut el, citat de agenția de presă Interfax.

Mitul gazelor rusești ieftine

Vladimir Putin, acoliții săi și propagandiștii Kremlinului au susținut mereu că gazele rusești ar fi ieftine și, prin urmare, acceptabile altor soluții energetice. Însă, după cum remarcă Michael Stoppard, strateg-şef pe gaze la S&P Global Commodity Insights, acesta este un mit, bazat pe o neînţelegere funda­men­tală a modului în care a funcţio­nat piaţa gazelor în Europa.

Într-o analiză publicată în Financial Times, Michael Stoppard observă că Rusia nu şi-a vândut niciodată gazele ieftin, ci doar com­pe­titiv. Un caz elocvent este cel al Ungariei, al cărei premier, Viktor Orban, un acolit al lui Vladimir Putin, insistă să-și mențină țara dependentă de gazele și petrolul din Rusia. În februarie 2022, cu câteva zile înainte de lansarea invaziei la scară largă din Ucraina, liderul de la Kremlin a declarat că Ungaria primeşte gaze ruseşti de cinci ori mai ieftine decât preţurile de pe piaţă. Ulterior s-a descoperit exact opusul. Un alt aspect: Kremlinul chiar a adăugat 30% la preţul de pe piaţă în calcule.

Potrivit Daily News Hungary, pierderile financiare suferite de Ungaria de pe urma contractelor pentru gaze ruseşti au atins 564 miliarde de forinţi (1,43 miliarde de euro) în doar un an de la declanșarea invaziei ruse la scară largă din Ucraina.

În plus, contractele la gaze cu Rusia sunt de multe ori obscure și pline de capcane, cum ar fi accesul la infrastructură și riscul șantajului politic. Chiar și aceste capcane fac ca prețul final pentru gazele rusești să fie mult mai mare decât cel de pe alte piețe.

Moscova amenință cu revizuirea relațiilor economice cu Armenia

Pe de altă parte, Vladimir Putin i-a mai spus lui Nikol Pașinian că își dorește „puternic” ca mișcările politice proruse să nu fie excluse de la alegerile parlamentare programate pe 7 iunie în Armenia. „Noi dorim puternic ca toate aceste partide politice şi aceşti politicieni să poată lua parte la această activitate politică internă în timpul alegerilor”, i-a precizat el premierului armean.

După întrevederea de la Kremlin, viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a amenințat Armenia cu reconsiderarea relațiilor economice ținând cont de planurile privind aderarea la Uniunea Europeană.

Viceprim-ministrul rus a susținut că regimul de la Moscova a fost „sincer și mereu respectuos”, în timp ce conducerea de la Erevan ar fi vorbit în particular despre „prietenie” cu Rusia, dar ar implementa o agendă politică de apropiere de Uniunea Europeană. Prin urmare, Guvernul rus a „ajuns foarte aproape de punctul” în care ar trebui „să-și revizuiască relațiile economice cu această țară”, a avertizat Overciuk.

Trădată de Rusia, Armenia caută alte parteneriate de securitate și economice

Armenia – o fostă colonie sovietică din Caucaz, cu aproximativ 2,7 milioane de locuitori – a aderat în 2015 la Uniunea Economică Eurasiatică, un bloc conceput de Rusia ca alternativă la Uniunea Europeană. Însă, de peste doi ani, Erevanul încearcă să se îndepărteze de așa-zisul său „aliat istoric”, care dispune în continuare de o bază militară pe teritoriul armean.

Conducerea de la Erevan reproşează Kremlinului că nu l-a susţinut în diferendele sale cu Azerbaidjanul, mai ales în timpul războaielor din Nagorno-Karabah din 2020 şi 2023.

Armenia și Azerbaidjanul și-au disputat de la sfârșitul deceniului 1980 enclava armeană Nagorno-Karabah de pe teritoriul azer, până când forțele armate azere au reușit să preia controlul asupra acesteia, în 2023, în urma unei ofensive extrem de rapide. Aproape toți cei 100.000 de etnici armeni de acolo s-au refugiat în Armenia. Armenia reproșează Rusiei că a vândut arme Azerbaidjanului și nu a apărat-o, așa cum i-a solicitat, în virtutea tratatului de apărare mutuală. De fapt, Kremlinul nu a susținut Armenia nici măcar diplomatic, ci a încercat să profite de război pentru a desfășura mai mulți soldați „pacificatori” în țara caucaziană.

În consecință, Armenia și-a înghețat participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO/OTSC) și a început procesul de retragere din această alianță militară condusă de Rusia. În paralel, Armenia s-a lansat într-un proces de apropiere de Uniunea Europeană și Statele Unite, căutând noi parteneriate de securitate și de dezvoltare economică.

Aspirația europeană, consfințită prin lege

În primăvara anului 2025, Parlamentul armean a adoptat o lege în vederea deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Primul summit UE-Armenia este planificat pentru luna mai. În acest context, Nikol Pașinian a ținut un discurs în Parlamentul European.

În discursul din Parlamentul European, Pașinian a remarcat că în Armenia și în sudul Caucazului au avut loc schimbări majore în ultimii ani, cum ar fi acordul de pace semnat între Erevan și Baku.

„Cea mai memorabilă dintre aceste schimbări este instaurarea păcii între Armenia și Azerbaidjan, oficializată pe 8 august 2025 la Washington DC, când președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, și cu mine am semnat o declarație comună la Casa Albă, asigurând în mod efectiv pacea dintre cele două națiuni ale noastre”, a declarat premierul armean.

Miza alegerilor din 7 iunie

Pașinian a evocat totodată programul de infrastructură TRIPP (Calea Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională), un coridor de conectare a Azerbaidjanului cu Republica sa Autonomă Nahicevan prin teritoriul armean. Acest proiect este criticat puternic de Rusia.

Prim-ministrul armean a vorbit și despre planurile privind aderarea la blocul comunitar. „Acum, după adoptarea acestei legi, mulți în Armenia întreabă: când va deveni Armenia membră a Uniunii Europene? Răspunsul nostru este foarte clar: nicio țară nu poate deveni membră UE fără să îndeplinească standardele. Prin urmare, sarcina noastră este să continuăm calea reformelor cu sprijinul partenerilor noștri europeni și mai întâi să îndeplinim în mod obiectiv criteriile de aderare la UE”, a subliniat Nikol Pașinian.

La final, liderul armean a explicat miza alegerilor din Armenia, exploatate de propaganda rusă prin denigrarea conducerii de la Erevan pentru acordul de pace semnat cu Azerbaidjanul. „Democrația noastră trebuie să facă pacea ireversibilă, iar apoi pacea va face democrația ireversibilă”, a conchis Pașinian.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE