Ce este „Calea Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”, amenințată de Iran și criticată de Rusia

Este vorba de „Calea Trump pentru Pace și Prosperitatea Internațională (TRIPP), un coridor inclus în memorandumul de pace semnat vineri, la Casa Albă, de către liderul azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian în prezența președintelui american Donald Trump.

TRIPP, care pleacă de la conceptul coridorului de transport Zangezur, va avea o lungime de 43 de kilometri și va oferi Azerbaidjanului o rută directă către enclava sa Nahicevan, trecând pe teritoriul armean, și mai departe către Turcia, explică Reuters.

Statele Unite vor avea drepturi exclusive de dezvoltare asupra acestui coridor, despre care Casa Albă afirmă că va facilita creșterea exporturilor de energie și alte resurse.

Regimul de la Teheran se opune dezvoltării acestui coridor în apropierea graniței sale de nord-vest. „Nu va deveni o rută a lui Trump, ci mai degrabă un cimitir pentru mercenarii lui Trump”, a amenințat un consilier al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.

Anterior, Ministerul iranian de Externe a salutat acordul de pace dintre vecinii săi Armenia și Azerbaidjan „ca un pas important către o pace regională durabilă”. Cu toate acestea, MAE de la Teheran a avertizat împotriva oricărei intervenții străine în apropierea granițelor sale care ar putea „submina securitatea și stabilitatea durabilă a regiunii”.

Experții în securitate sunt de acord că Iranul, aflat sub presiunea crescândă a Statelor Unite cu privire la programul său nuclear și a consecințelor cu care se confruntă în urma bombardamentelor americane și a războiului cu Israelul din iunie, nu are forța militară necesară pentru a bloca coridorul TRIPP, nemaivorbind de faptul că ar risca represalii nu doar din partea Azerbaidjanului, ci și din partea Turciei.

Regimul de la Moscova și-a manifestat de asemenea nemulțumirea față de ideea coridorului TRIPP, din care se vede exclus, în pofida intereselor și poziției sale în Caucaz. Kremlinul a cerut excluderea Statelor Unite din Caucaz și „implementarea unor soluții dezvoltate chiar de țările din regiune cu sprijinul vecinilor lor imediați – Rusia, Iran și Turcia”.

Poziția Rusiei în Caucaz s-a șubrezit pe fondul războiului din Ucraina și războiului pentru Nagorno-Karabah. În timp ce Erevanul a denunțat trădarea rusă în conflictul din Nagorno-Karabah cu Azerbaidjanul și a început un demers de strângere a legăturilor cu Occidentul, autoritățile de la Baku se află în relații foarte tensionate cu Moscova de la doborârea unui avion de pasageri al unei companii azere și contestă rolul Rusiei în Caucaz.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE