Washington Post: Deocamdată nu există dovezi clare care să arate că Rusia e în spatele exploziilor ce au avariat conductele Nord Stream

La sfârșitul lunii septembrie, mai multe explozii au avariat grav conductele submarine construite pentru livrarea gazelor naturale din Rusia către Europa, liderii mondiali acuzând rapid Moscova de sabotaj.

Kremlinul a intenționat, au spus diverși oficiali, să folosească energia ca pe o armă și să „șantajeze” astfel statele europene, pentru a le determina să-și retragă sprijinul financiar și militar pentru Ucraina.

Dar acum, după luni de investigații, mai mulți oficiali spun în privat că Rusia ar putea să nu fie vinovată, până la urmă, pentru atacul asupra conductelor Nord Stream. Sau că în orice caz, nu au găsit dovezi în acest sens.

„Nu există nicio dovadă în acest moment că Rusia s-a aflat în spatele sabotajului”, a declarat un oficial european, sintetizând astfel evaluarea a 23 de oficiali din nouă țări, intervievați în ultimele săptămâni de Washington Post.

Unii dintre acești oficiali sunt convinși că Moscova nu a fost responsabilă. Alții cred că Rusia este în continuare prima suspectă, dar consideră că vinovăția nu va putea fi stabilită în mos clar.

„Expertiza într-o investigație ca aceasta va fi extrem de dificilă”

În lunile care au urmat exploziilor, anchetatorii au cercetat conductele avariate și au analizat resturile de explozibili recuperate de pe fundul Mării Baltice. Seismologii au identificat și momentul în care au avut loc cele trei explozii din 26 septembrie, care au provocat patru scurgeri de gaze pe conductele Nord Stream 1 și 2.

Nimeni nu se îndoiește că avariile au fost deliberate. Un oficial din cadrul guvernului german, care își desfășoară propria anchetă, a declarat că explozibilii au fost plasați, cel mai probabil, în exteriorul structurilor.

Dar chiar și cei care cunosc din interior detaliile anchetei evită să lege în mod clar Rusia de atac, au spus oficialii, vorbind sub acoperirea anonimatului.

„Expertiza într-o investigație ca aceasta va fi extrem de dificilă”, a declarat un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, citat de The Washington Post.

Serviciile de informații americane interceptează în mod obișnuit comunicațiile oficialilor și militarilor din Rusia, un efort care a ajutat la anticiparea invaziei din Ucraina, din februarie. Până acum, analiștii nu au auzit sau citit declarații care să sugereze că Rusia ar fi amestecată în explozii.

O lecție importantă

Atribuirea atacului a fost o provocare încă de la început. Prima explozie a avut loc în toiul nopții la sud-est de insula daneză Bornholm. Oamenii de știință au detectat alte două explozii, în jur de 12 ore mai târziu, la nord-est de insulă.

Având în vedere adâncimea relativ mică la care se află conductele avariate – aproximativ 80 de metri – mai mulți actori diferiți ar fi putut, teoretic, să organizeze atacul, posibil cu ajutorul unor drone submersibile sau a unor nave de suprafață, au declarat oficialii citați de cotidianul american.

Exploziile au avut loc în zonele economice exclusive ale Suediei și Danemarcei. Statele europene au încercat să cartografieze ce nave se aflau în regiune în zilele de dinaintea exploziilor, în speranța de a restrânge câmpul suspecților.

„Știm că, ținând cont de această cantitate de explozibili, trebuie să vorbim de un actor statal”, a declarat ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto, într-un interviu acordat luna aceasta.

„Nu este vorba de un pescar singur care decide să pună bomba acolo. Este foarte profesionist”, a adăugat acesta.

Indiferent de autorul atacurilor, Haavisto a declarat că pentru Finlanda, care nu este clientă a Nord Stream, „lecția pe care trebuie să o învățăm ne arată cât de vulnerabile sunt rețelele noastre energetice, cablurile noastre submarine, internetul…pentru tot felul de teroriști”.

Rusia rămâne un suspect principal

În ciuda lipsei dovezilor, Rusia rămâne un suspect cheie, în parte din cauza istoriei sale recente de bombardare a infrastructurii civile din Ucraina și a înclinației sale pentru războiul neconvențional.

Dar unii oficiali și-au exprimat regretul că atât de mulți lideri internaționali au arătat cu degetul spre Moscova, fără a lua în considerare alte țări, precum și grupuri extremiste ce ar putea avea capacitatea și motivul de a efectua atacul.

Condamnarea Moscovei a fost rapidă. Pe 30 septembrie, la patru zile după explozii, secretara americană pentru energie, Jennifer Granholm, a declarat pentru BBC că „se pare” că Rusia este de vină. „Este foarte puțin probabil ca aceste incidente să fie o coincidență”, a spus ea.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a insinuat, de asemenea, că Rusia, care a negat în mod constant responsabilitatea, este vinovată pentru explozii.

Un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a susținut la rândul său că exploziile reprezintă „un atac terorist planificat de Rusia și un act de agresiune față de Uniunea Europeană”.

„Nimeni de pe partea europeană a oceanului nu se gândește că putem vorbi despre altceva decât un sabotaj rusesc”, a declarat un înalt oficial european pentru The Washington Post, în septembrie.

Argumentul scepticilor: ce motive ar fi avut de fapt Rusia?

Dar, pe măsură ce ancheta se prelungește, scepticii subliniază că Moscova nu a avut prea multe de câștigat din avarierea conductelor care alimentau Europa de Vest cu gaze naturale și care au generat venituri anuale de miliarde de dolari.

„Raționamentul conform căruia Rusia a fost cea care a atacat conductele nu a avut niciodată sens pentru mine”, a declarat un oficial vest-european.

Cu aproape o lună înainte de explozii, gigantul energetic rus Gazprom oprise fluxul de gaze pe Nord Stream 1, la câteva ore după ce țările G7 a anunțat o viitoare plafonare a prețului pentru petrolul rusesc, o măsură menită să afecteze vistieria Kremlinului.

De mulți ani, Kremlinul a folosit livrările de gaze ca pe un instrument de influență politică și economică, încercând să intimideze țările destinatare și să le determine să ia decizii favorabile Moscovei, au declarat oficialii. Nu avea sens ca Rusia să renunțe la această pârghie, susțin ei.

Germania a oprit autorizarea finală a Nord Stream 2 cu doar câteva zile înainte ca forțele rusești să invadeze Ucraina. Dar conducta era intactă și în ea fuseseră deja pompate 300 de milioane de metri cubi de gaze naturale.

Ce spun cei care sunt convinși de un sabotaj rusesc

Oficialii europeni și americani care continuă să creadă că Rusia este cel mai probabil vinovat, spun că Moscova a avut cel puțin un motiv plauzibil. Atacarea Nord Stream 1 și 2, care în acel moment nu generau niciun venit, a demonstrat că gazoductele, cablurile și alte infrastructuri submarine sunt vulnerabile și că țările care au sprijinit Ucraina riscă să plătească un preț teribil.

Haavisto a precizat că Finlanda a luat măsuri pentru a consolida securitatea infrastructurii după explozii. Germania și Norvegia au cerut NATO să își coordoneze eforturile pentru a proteja infrastructura critică, cum ar fi liniile de comunicații din Marea Nordului și infrastructura de gaz.

„Dar este în același timp adevărat că nu putem controla toate conductele, toate cablurile, tot timpul, 24 de ore din 24, șapte zile din șapte”, a spus Haavisto. „Trebuie să fim pregătiți. Dacă se întâmplă ceva, trebuie să ne gândim, unde sunt alternativele?”, a adăugat el.

Războiul a determinat țările europene să își constituie stocuri de energie alternativă, ele devenind astfel mai puțin dependente de sursele rusești. Dar atacul a neliniștit multe guverne, care s-au întrebat cât de departe ar putea merge Rusia sau alți actori.

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că guvernul său așteaptă ca biroul procurorului țării să își finalizeze ancheta privind exploziile înainte de a ajunge la o concluzie. Suedia, împreună cu Danemarca, și-a sporit patrulele navale imediat după atac.

Perspectiva ca vina pentru explozii să nu poată fi atribuită niciodată în mod definitiv este neliniștitoare pentru țări precum Norvegia, care are 9.000 de kilometri de conducte submarine de gaz către Europa.

Un oficial norvegian a declarat că Norvegia încearcă să consolideze securitatea în jurul propriilor conducte și a infrastructurii critice. Aceasta investește în supraveghere, colaborează cu Marea Britanie, Franța și Germania pentru a intensifica patrulele navale și încearcă să găsească modalități pentru a menține fluxul de petrol și gaze în cazul unui alt atac.

Norvegia investighează, de asemenea, apariția unor drone aeriene neidentificate în jurul instalațiilor sale de petrol și gaze în perioada atacurilor de la Nord Stream.

„Nu este un lucru bun”, a declarat oficialul norvegian, cu privire la posibilitatea ca exploziile de la Nord Stream să rămână nerezolvate. „Oricine a făcut-o ar putea scăpa nepedepsit”, a spus el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE