Zeci de mii de evrei ruși, mai mulți decât cei ucraineni, au fugit în Israel în cele șase luni de război. „Mulțumesc, Putin!”

Până acum câteva luni, rabinul Yosef Hersonski nu intenționa să deschidă o grădiniță pentru copii în centrul său comunitar evreiesc rusofon din Tel Aviv: nu prea avea candidați. Azi, el nu mai poate primi noi înscrieri, din cauza lipsei de spațiu.

„Mulțumesc, Putin! Comunitatea mea s-a dublat, poate chiar mai mult, din februarie (începutul războiului din Ucraina)”, spune pentru Le Monde israelianul născut în URSS, care a activat mult timp în Rusia, înainte de a fi interzis în această țară în 2017.

„Oamenii care emigrează astăzi din Rusia spre Israel sunt evrei din marile orașe, provin din medii privilegiate. Comunitatea este mult mai puternică datorită lor”, spune el.

În centrul său, numit Jewish Point, se amestecă ucrainenii și rușii, copiii aleargă printre mese în vreme ce, în camera alăturată, trei adulți lucrează, în ciuda agitației.

Sâmbăta, sala principală devine sinagogă, iar seara au loc lecturi și prelegeri. Cu casca peste kippa și trotineta electrică alături, rabinul îi întâmpină pe toți, credincioși sau nu. Majoritatea evreilor ruși din Israel nu sunt religioși, iar acest nou val nu face excepție: „30% dintre cei din comunitatea mea se declară atei”, confirmă el.

Nu este nevoie de viză

După debutul invaziei din 24 februarie, Israelul s-a pregătit pentru un aflux de refugiați ucraineni. În cele din urmă, emigranții ruși au ajuns să fie cei mai numeroși.

Potrivit autorităților, în ultimele șase luni, peste 20.700 de evrei din Rusia au ajuns în Israel, o mișcare puternic încurajată de autorități, din motive demografice. Prin comparație, în țară au ajuns 12.500 de ucraineni.

Acestora li se adaugă cei care aveau deja cetățenia israeliană „și care și-au ținut pașapoartele într-un sertar, pentru orice eventualitate”, subliniază Larissa Remennick, sociologă la Universitatea israeliană Bar-Ilan, care a sosit ea însăși de la Moscova în timpul marelui val de emigrare dinspre Rusia de la începutul anilor 90. „Alții trăiau între cele două țări, mergând deja încolo și încoace”, adaugă ea.

Fostul rabin-șef al Moscovei, Pinchas Goldschmidt (acum fugit și el în Israel), a declarat pentru AFP că alți 30.000 de evrei ruși care aveau deja cetățenia israeliană au sosit din februarie în Israel.

Dincolo de subvențiile acordate oricărui nou-venit, rușii, ucrainenii și bielorușii au dreptul la o alocație suplimentară. Pentru evreii ruși, Israelul este o destinație ideală: spre deosebire de țările europene, statul evreu nu necesită viză.

Mulți dintre aceștia au sosit între lunile martie și aprilie, pe fondul zvonurilor privind închiderea frontierelor.

La sfârșitul lunii februarie, spre exemplu, Nataliia Faibisovici și soțul ei și-au șters conturile de pe rețelele sociale și au cumpărat bilete de avion, luându-și fiica de trei ani și pe frații lor mai mici, pe care îi aștepta serviciul militar în Rusia, și pe iubita unuia dintre ei.

„Avem rude care locuiesc aici. A fost cea mai rapidă decizie pe care am luat-o”, explică pentru Le Monde rusoaica în vârstă de 28 de ani, care lucrează la distanță pentru o companie cehă.

Familia a sosit cu o viză turistică eliberată la aeroport, înainte de a obține documente israeliene, dovedindu-și rădăcinile evreiești.

În ciuda celor două salarii (soțul ei este bucătar), venitul lor continuă să se devalorizeze în raport cu shekelul israelian. „În Rusia, aveam un salariu foarte bun. Astăzi, câștig echivalentul a ceea ce câștigă o femeie de serviciu de aici”, spune ea.

Pentru că nu vorbește ebraică, ea nu are acces la multe locuri de muncă în Israel pentru moment.

Bani blocați în Rusia

Aproape un milion de imigranți s-au stabilit în Israel după căderea URSS, formând cea mai mare și mai influentă comunitate politică a țării. Mulți trăiesc la periferie, uneori în colonii israeliene din teritoriile palestiniene ocupate.

Emigranții din 2022, mult mai puțin numeroși, care fac parte din burghezia urbană, sunt concentrați în marile orașe de pe litoral.

„Mulți au probleme în a trăi în această țară, care este teribil de scumpă”, spune Larissa Remennick. „Situația este foarte instabilă, oamenii au îndoieli cu privire la traiul de aici și își dau seama că războiul nu se va termina mâine”, adaugă ea.

Unul dintre principalele obstacole, atât pentru ei, cât și pentru pensionarii care trăiesc de ani de zile în Israel, este accesul la banii lor din Rusia.

Băncile israeliene blochează transferurile de la o serie de instituții rusești, în conformitate cu sancțiunile internaționale. Ministrul de finanțe al Israelului, popular în rândul electoratului rusofon, a încercat să intervină, dar în zadar.

„La sfârșitul lunii martie nu mai aveam bani, nu aveam acces la conturile mele, iar familia mea nu mă putea ajuta, deoarece costul vieții a explodat în Rusia”, explică Daria, care venise să studieze în Israel cu câteva luni înainte și care preferă să nu-și dezvăluie numele de familie.

„În luna mai am obținut cetățenia israeliană și am putut primi ajutor”, spune ea. Dar economiile sale din Rusia rămân blocate.

Tânăra nu prea are ce face, scrie Le Monde. Va rămâne în apartamentul ei din Bat Yam, o suburbie sudică a Tel Avivului, unde trăiește o comunitate numeroasă de vorbitori de limbă rusă, „cel puțin până când se va termina războiul”. Între timp, ea învață ebraica.

Cum privește Israelul războiul

Guvernul israelian nu a impus nicio sancțiune în mod direct, dar țara este dependentă de deciziile internaționale.

Dornic să păstreze comunitatea rusă de pe teritoriul său, dar și să își protejeze interesele în Siria, unde bombardează ținte iraniene cu acordul Rusiei, Israelul a încercat să menajeze Moscova încă de la începutul invaziei din Ucraina.

Relațiile au devenit tensionate însă în ultimele săptămâni. Guvernul rus amenință să închidă Agenția Evreiască, un organism care se ocupă de programele educaționale și culturale evreiești și care facilitează emigrarea evreilor spre Israel.

Organizațiile evreiești din Rusia au adoptat un ton mai critic față de războiul din Ucraina decât alte grupuri religioase.

În iunie, rabinul-șef al Moscovei (poziție deținută din 1993) a părăsit Rusia după ce a fost supus unor presiuni pentru a susține invazia Ucrainei, potrivit unei rude citate de Reuters.

Chizhik-Goldschmidt, un jurnalist din New York, a declarat că Pinchas Goldschmidt a zburat în Ungaria la două săptămâni după invazia din 24 februarie, strângând bani pentru refugiații din Europa de Est înainte de a continua spre Israel.

Pe 2 martie, rabinul-șef al Rusiei, Berel Lazar, a cerut participanților la conflict să „reducă la tăcere armele și să oprească bombele”, deși nu l-a condamnat în mod direct pe președintele Vladimir Putin.

Însă mulți dintre nou-sosiți sunt de acord cu poziția mai echilibrată a statului israelian. Ei se tem pentru familiile lor și pentru cei 150.000 de evrei aflați încă în Rusia.

„Mi-e frică să vorbesc despre război cu mama și sora mea, știu că suntem urmărite”, spune Daria. „Înainte de război, lucrurile erau tolerabile. Chiar dacă pentru oameni ca mine, evrei și homosexuali, era complicat”, subliniază ea.

O altă rusoaică, Maria Peleșenko, a fugit pentru că și ei i s-a părut imposibil să rămână.

„Noi, care lucram în domeniul tehnologiei, o duceam bine. Credeam că guvernul era nebun, dar nu periculos. Apoi ne-am trezit pe 24 februarie în stare de șoc. Ceea ce fac astăzi autoritățile ruse este o nebunie!”, spune ea.

Femeia de 35 de ani povestește despre arestări, despre legile tot mai autoritare, despre menghina care îi presează pe cei mai critici cetățeni. Și spune că situația ei este bună.

„Ucrainenii sunt refugiați, eu nu sunt. Am familie aici. În plus, nu suntem sub bombe în Rusia”, explică ea, dintr-o cafenea din sudul Tel Avivului.

În Israel, ea a trecut totuși printr-o sperietură la începutul lunii august, când, atacată de armata israeliană în Gaza, organizația teroristă Jihadul Islamic palestinian a ripostat.

Dar Maria, la fel ca mulți imigranți ruși, se simte departe de conflictul cu palestinienii. Ea este în întregime consumată de războiul „sinucigaș” al țării sale împotriva Ucrainei.

„Generația noastră este traumatizată, ne simțim vinovați că am fost complici”, concluzionează ea.

Evreii ruși sunt în „suferință”, iar fluxul migrației nu încetinește

Viitorul apropiat nu pare să aducă vreo schimbare a situației evreilor din Rusia. Într-un interviu acordat postului public de televiziune Kan și citat de publicația Times of Israel, noul președinte al Agenției Evreiești, Doron Almog, a explicat că evreii ruși „suferă”.

Întrebat dacă acțiunile guvernului rus împotriva organizației au vreun efect asupra capacității acesteia de a-i ajuta pe ruși să se mute în Israel, Almog a răspuns negativ.

„Nu simțim că există o încetinire a migrației. Simțim suferința evreilor care ne contactează. Ei se tem de o revenire la zilele Cortinei de Fier. Dar operațiunile noastre continuă”, a asigurat el.

Almog, scrie Times of Israel, s-a referit la politicile Uniunii Sovietice din timpul Războiului Rece, care au blocat Agenția Evreiască, au împiedicat imigrația evreilor în Israel și, în general, au interzis o viață comunitară evreiască semnificativă în țară.

Luna trecută, temeri similare au fost împărtășite și de fostul rabin-șef al Moscovei. „Situația este îngrijorătoare și există mulți nori negri la orizont pentru evreii ruși”, a spus el pentru AFP, adăugând că „securitatea și viitorul lor depind de relațiile dintre Israel și Rusia”.

Unii experți au speculat că acțiunile Rusiei împotriva Agenției Evreiești fac parte dintr-o încercare de a încetini emigrarea în masă.

„Dacă Rusia vrea să oprească exodul creierelor celor mai buni oameni de știință și al clasei sale creative, cea mai bună cale de a face acest lucru nu este închiderea Agenției Evreiești, ci oprirea acestui război”, a avertizat Goldschmidt.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE