Care sunt zonele în care riști să fii mușcat de vipere, în Brașov. Salvamontiștii explică măsurile de prim ajutor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În România, viperele reprezintă un pericol real în anumite zone montane. Potrivit unui articol recent publicat de Biz Brașov, salvamontiștii au oferit informații vitale despre zonele de risc și măsurile de prim ajutor în caz de mușcătură de viperă.
Cuprins:
Zone de risc
Vipera comună (Vipera berus) este cea mai răspândită specie în țara noastră. Aceasta poate fi întâlnită în diverse habitate, de la dealuri până la altitudini de peste 2.000 de metri.
Conform sursei citate, viperele pot fi găsite în:
- Luminișuri de păduri de foioase și conifere
- Pajiști alpine
- Stâncării
- Zone umede
- Masivul Piatra Craiului
- Munții Făgăraș
Efectele mușcăturii de viperă
Salvamontiștii explică că severitatea mușcăturii depinde de mai mulți factori, inclusiv cantitatea de venin injectată și starea de sănătate a victimei. Efectele pot fi atât locale, cât și sistemice.
Simptomele locale includ:
- Urme ale mușcăturii
- Edem (umflare) local
- Flictene (vezicule) hemoragice
Simptomele sistemice pot include:
- Febră
- Greață și vărsături
- Dificultăți de respirație
- Convulsii
- Șoc anafilactic
Clasificarea mușcăturilor
Expertii au clasificat mușcăturile de viperă în patru grade de toxicitate:
Gradul 0 (fără reacție toxică) – urme ale mușcăturii, fără edem (umflare) local.
Gradul 1 (reacție toxică minimă) – edem (umflare) local în jurul mușcăturii, fără reacție sistemică.
Gradul 2 (reacție toxică moderată) – edem al întregului membru mușcat, reacție sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie).
Gradul 3 (reacție toxică severă) – edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de șoc, hemoragii sau alte reacții sistemice.
Măsuri de prim ajutor
În cazul unei mușcături de viperă, salvamontiștii recomandă următoarele acțiuni:
1. Liniștirea pacientului și evitarea mobilizării inutile
2. Apelarea numărului de urgență 112 sau a Dispeceratului Național Salvamont
3. Curățarea plăgii cu apă oxigenată sau apă curată
4. Îndepărtarea bijuteriilor de pe membrul afectat
5. Aplicarea unui bandaj elastic proximal de plagă
„Membrul mușcat se imobilizează într-o atelă, pentru a împiedica contracțiile musculare care favorizează circulația limfatică; membrul respectiv va fi menținut în poziție neutră sau mai jos decât nivelul cordului și nu mai sus decât acesta”.
Salvamontiștii au subliniat și ce NU trebuie făcut:
„NU se practică incizii sau cauterizări la nivelul mușcăturii, NU se „stoarce” plaga, NU se recomandă aplicarea de gheață sau garou, NU se aplica diverse substanțe sau curent electric la nivelul plăgii, NU se încearcă capturarea șarpelui, NU se recomandă utilizarea dispozitivelor de aspirație a veninului, NU se aspiră veninul cu gura”, conform salvamontiștilor.
Tratamentul șocului anafilactic
În caz de șoc anafilactic, se recomandă administrarea de adrenalină. Salvamontiștii menționează că există în farmacii sisteme de auto-injectare cu Adrenalină (Anapen, Epipen) intramuscular, acestea putând fi incluse în baremul trusei de prim – ajutor (daca persoana se cunoaște cu alergii severe).
Transportul la spital
În caz de instalare a stopului cardio-respirator, se aplică manevre de resuscitare cardio-pulmonară;
Pacientul va fi transportat la spital pe targă, evitându-se mobilizarea acestuia.
Serul antiviperin se va administra doar la spital, dacă gradul de toxicitate este moderat-sever, au comunicat salvamontiștii români.
Locuitorii unui sat de lângă Oradea sunt terorizați de vipere după ce mai multe exemplare au fost văzute în curți și grădini. Oamenii din satul Săldăbagiu de Munte, comuna Paleu, se tem că ar putea fi atacați oricând, relatează Bihoreanul.
