ANALIZĂ / Conducta dintre Rusia și Germania care l-a enervat pe Trump, pericol și pentru România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele american Donald Trump a criticat vehement Germania, miercuri, în cadrul summitului NATO de la Bruxelles, afirmând că ”Rusia controlează Germania” prin exporturile de energie. Trump a țintit în special construcția gazoductului Nord Stream 2, care a nemulțumit mai multe țări din Estul Europei, inclusiv România.
Cuprins:
Problema cu acest gazoduct este simplă: va crește dependența Germaniei de Rusia, dar va destabiliza Ucraina. Și afectează inclusiv România.
Cât de dependentă este Germania de Gazprom
Să o luăm pe rând. Germania este cea mai mare piață de export pentru Gazprom. În 2017, Gazprom a exportat 192,2 miliarde de metri cubi de gaze în Europa, fără a lua în calcul statele fostei Uniuni Sovietice, conform statisticilor Gazprom Export.
Din această cantitate, 53,44 miliarde de metri cubi au fost către Germania. Stat care este și cel mai mare consumator european, cu 90,2 miliarde de metri cubi anual, conform unui studiu BP.
Prietenia energetică ruso-germană
Gazoductul Nord Stream a fost inaugurat încă din anul 2011, în prezența cancelarului german Angela Merkel. Acesta subtraversează Marea Baltică și duce gaze din Rusia în Germania. Acționarii Nord Stream sunt gigantul rus Gazprom, grupurile germane Wintershall și Uniper, olandezii de la Gasunie și francezii de la ENGIE.
Uniper este o fostă divizie care s-a separat din grupul german E.ON. Acesta din urmă este prezent în țara noastră, deținând distribuția de energie electrică în Moldova și asigurând alimentarea cu gaze în jumătatea de nord a României.
ENGIE deține, la rândul său, alimentarea cu gaze în jumătatea de sud a țării, după preluarea fostului Distrigaz Sud.
Wintershall este o divizie a grupului german BASF, cea mai mare companie din industria chimică din lume. De asemenea, este un importator de gaze în România. Ei bine, această conductă are peste 1.200 de kilometri lungime și o capacitate anuală de export de 55 de miliarde de metri cubi de gaze.
Proiectul a fost adoptat încă din anul 2005, de către cancelarul german de atunci Gerhard Schroder. Între timp, acesta a devenit membru al consiliului director al Nord Stream AG - fix compania care operează gazoductul. De asemenea, anul trecut a fost numit președinte al Rosneft, gigantul rus al petrolului, controlat de Kremlin, după cum arată Washington Post.
Războiul conductelor
Dar după ce aceasta a fost dată în folosință, rușii și-au dat seama că nu este suficientă. Așa că Gazprom a venit cu un nou proiect. Era vorba de South Stream. Acesta urma să ocolească Ucraina și să subtraverseze Marea Neagră până în Bulgaria. De aici, ramura nordică urma să traverseze Serbia, Ungaria și Austria. Ramura sudică trebuia să treacă prin Grecia, astfel încât să ajungă în Italia.
Acționarii South Stream au fost rușii de la Gazprom, italienii de la ENI, francezii de la EdF și, din nou, Wintershall.
Dar, în anul 2014, Comisia Europeană a găsit că South Stream nu respectă legislația europeană. Concomitent, Rusia tocmai anexase Crimeea, sprijinea cu arme rebelii din estul Ucrainei și tăiase gazele către aceasta.
Din aceste cauze, au apărut mai multe disensiuni politice, iar în final, South Stream a fost abandonat de președintele rus, Vladimir Putin.
Dar Rusia nu s-a oprit aici. Așa a apărut proiectul Nord Stream 2. Aceasta urmează același traseu cu primul Nord Stream, tot pe sub Marea Baltică, dar vine cu alți acționari.
Pe lângă Gazprom, Wintershall, Uniper și ENGIE, ca acționari s-au adăugat gigantul petrolier Shell și grupul austriac OMV, potrivit paginii oficiale.
Problema ucraineană
Problema este că, odată ce acordul pentru acest gazoduct a fost anunțat, Gazprom a spus că va înceta exporturile către Europa de Vest prin Ucraina.
Ucraina este dependentă de exportul de gaze către Vest. Veniturile aduse de aceste exporturi sunt vitale pentru Naftogaz, monopolul ucrainean din domeniu.
Mai mult, oprirea exporturilor prin Ucraina ar putea destabiliza Kievul. Țara se află în continuare în criză, după anexarea Crimeei din 2014, iar guvernul încă nu are controlul asupra regiunii Donbass, controlată de rebelii proruși.
Ucraina chiar s-a împrumutat de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și a primit 17,5 miliarde de dolari, cu condiția de a implementa o serie de reforme și de a lupta contra corupției.
Dacă Nord Stream 2 s-ar realiza, iar Rusia ar înceta exporturile prin Ucraina, atunci Gazprom ar putea ”șantaja” din nou Ucraina.
În fapt, situația a fost atât de problematică încât un număr de 10 state din Estul Europei au semnat o scrisoare trimisă Comisiei Europene în care se opuneau Nord Stream 2. Pe lângă România, scrisoarea a fost semnată și de către Polonia, statele baltice și altele.
Efecte directe asupra României
Tăierea exporturilor prin Ucraina ar scădea direct veniturile obținute din tranzit de către România, deoarece gazoductele din Ucraina se continuă prin Dobrogea către Bulgaria, Grecia și Turcia.
Pe lângă veniturile din tranzit, România ar putea fi nevoită să importe gaze naturale din alte surse. Țara noastră consumă anual circa 11,9 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 1,6 miliarde de metri cubi importuri din Rusia, via Ucraina, iar 10,3 miliarde producție proprie.
Eliminarea tranzitului prin Ucraina ar afecta țara noastră, în special iarna, când consumul crește puternic și trebuie compensat prin importuri.
Un alt efect, indirect, ar fi asupra minorității române din Ucraina, a doua cea mai numeroasă după cea rusă, în cazul în care statul vecin ar intra în colaps.
Sancțiuni americane asupra Nord Stream 2
Pe lângă Ucraina și România, alte țări din Estul Europei ar urma să fie afectate dacă Gazprom ”închide robinetul”. Este vorba de Bulgaria și Slovacia, care sunt dependente în pondere de 90% de gazele din Rusia, dar și de Republica Moldova, Polonia, Grecia și restul statelor din Balcani, care nu au alte surse de gaze.
Din aceste cauze, SUA vor să pună sub lista de sancțiuni companiile occidentale care participă la proiectul Nord Stream 2, potrivit unor surse citate de Reuters.
”Am spus clar că societățile care lucrează în sectorul exporturilor energetice ruse prin conducte se angajează într-o activitate care implică riscul de sancţiuni”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, citat de Reuters. ”Credem că (această conductă) ar submina securitatea energetică şi stabilitatea generală a Europei, furnizând Rusiei unui alt instrument pentru constrângerea politică a ţărilor europene, în special a Ucrainei. Rusia înţelege că acest proiect dezbină Europa şi foloseşte acest lucru în avantajul său”, a mai arătat oficialul.
Legături strânse între OMV și Gazprom
O situație specială pentru România o constituie implicarea în proiectul Nord Stream 2 a grupului austriac OMV.
Acesta deține în România aproape 51% din Petrom, companie care este cel mai mare grup petrolier din țară și care extrage și jumătate din producția de gaze naturale a României.
Mai mult, Petrom și gigantul american Exxon au anunțat în 2012 descoperirea unui zăcământ de gaze în sectorul românesc al Mării Negre, estimat a avea între 42 și 84 de miliarde de metri cubi. Statul român tocmai ce a dat undă verde dezvoltării zăcămintelor din Marea Neagră prin adoptarea legii offshore.
OMV are legături strânse cu Gazprom. Grupul austriac susținea, în 2014, proiectul South Stream, ba chiar voia să îl folosească pentru exportul gazelor românești din Marea Neagră, după cum scria, la acel moment, Adevărul.
După ce acesta a fost anulat, OMV a susținut Nord Stream 2.
De asemenea, OMV și Gazprom au anunțat, în anul 2016, un schimb de active. OMV va ceda către Gazprom o serie de zăcăminte din Marea Nordului și va primi acțiuni la o serie de zăcăminte din Siberia.
La acel moment, presa a scris că Gazprom era interesat inclusiv de rafinăria Petrobrazi, conform Hotnews. Mai mult, NIS Petrol – brațul petrolier al Gazprom - dorea să cumpere de mai mult timp un număr de 100 de benzinării de la Petrom. Niciunul dintre aceste schimburi care vizau România nu s-a concretizat.
În fine, presa internațională a scris, în 2014, că Gazprom ar dori să cumpere participația de 24,9% din OMV pe care o deține un fond din Emiratele Arabe Unite. Holdingul austriac de stat OIAG controlează 32% din OMV, iar pachetul de 24,9% este deținut de către IPIC, un fond controlat de emiratul Abu Dhabi.
IPIC are un parteneriat cu OMV și în domeniul petrochimiei, iar până acum, vânzarea pachetului de acțiuni nu a fost pusă pe tapet.
Citește și:
Discuții grele în timpul summitului NATO. Trump și-a schimbat tonul după ce a vorbit cu Merkel
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
