MENIU CAUTĂ
29 Noi. 2013 13:37 , de Sorin Golea

În Bucureşti s-au construit 6 Arcuri de Triumf

Distribuie

Primul Arc de Triumf al Bucureştiului, pe modelul celor romane,  a fost ridicat tot pe bulevardul Kiseleff, dar din lemn, în 1846, în onoarea domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, care vizita Bucureştiul.

Următorul Arc de Triumf a fost ridicat în onoarea domnitorului Carol I, întors de pe câmpul de luptă din sudul Dunării, la 15 decembrie 1877, la poarta Mitropoliei, fiind construit tot din lemn.

Peste nici un an, la 8 octombrie 1878, trupele române care câştigaseră Războiul de Independenţă, au intrat în Bucureşti pe Şoseaua Kiseleff şi Calea Victoriei. La intrarea în Piaţa Victoriei, trupele au trecut pe sub un arc de triumf construit de inginerii Cerchez şi Cucu, angajaţi ai primăriei. Arcul a fost demolat ulterior.

Următorul Arc de Triumf ar fi trebuit inugurat după încoronării regelui Ferdinand, de la Alba Iulia, din octombrie 1922. Totuşi, Arcul de la Bucureşti nu a fost gata la timp şi a fost inaugurat a doua zi. Construit după proiectul arhitectului Petre Antonescu, el se afla pe locul actualului Arc de Triumf. Deşi avea o fundaţie de beton, Arcul a fost făcut din lemn, stuc şi paiantă, motiv
pentru care s-a degradat rapid, în special basoreliefurile, care iniţial erau cu adevărat impresionante.

În 1935-1936 a fost ridicat Arcul pe care îl vedem acum. Monumentul a fost dedicat participării României în Primul Război Mondial. Ceremonia inaugurării a avut loc la 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a prinţului moştenitor Mihai şi a membrilor guvernului României.

După venirea la putere a comuniştilor în România, Arcul de Triumf a fost „mutilat' prin scoaterea de pe părţile laterale a celor două texte ale proclamaţiilor regelui Ferdinand către ţară, cu ocazia intrării României în războiul de întregire şi cu prilejul încoronării de la Alba Iulia din 1922. De asemenea, au fost scoase de pe frontispiciul de pe faţada sudică monumentului efigiile regelui Ferdinand Întregitorul, şi ale reginei Maria, realizate de sculptorul Alexandru Călinescu, şi au fost distruse, fiind substituite de două mari flori de piatră.

După 1989, florile de piatră au fost date jos, şi au fost montate două medalioane din bronz, ce înfăţişează chipurile regelui Ferdinand şi al reginei Maria, înlocuindu-le pe cele originale, dar inscripţiile de pe panourile laterale nu au fost reinstaurate.

Loading...
Comentarii