Interviu Borut Petek, Chief Global Affairs Officer, Super Technologies
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Borut Petek este Chief Global Affairs Officer în cadrul Super Technologies, unde coordonează relația companiei cu autoritățile de reglementare la nivel global. Super Technologies este una dintre puținele companii românești cu statut de unicorn, fiind fondată de antreprenorul Sacha Dragić și susținută de investitori internaționali precum americanii de la Blackstone, cel mai mare fond care administrează active alternative din lume.
Anterior, Borut Petek a activat în cadrul Guvernului Sloveniei, inclusiv în cadrul cabinetului Prim-ministrului sloven, în perioada în care țara a aderat la Uniunea Europeană și la NATO, a intrat în Spațiul Schengen și a adoptat moneda Euro. El deține un doctorat în științe politice și și-a desfășurat cercetarea doctorală în cadrul Universității Harvard și la Belfer Center for Science and International Affairs.
În prezent, Petek este Visiting Policy Fellow postdoctoral la Oxford Internet Institute, Universitatea Oxford. De asemenea, este Director Non-executiv și Președinte al Comitetului de Audit și Risc la Fortenova Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din Europa de Sud-Est.
Domnule Petek, din perspectiva dumneavoastră globală, care este cea mai mare „momeală” pe care piața neagră o folosește pentru a fura clienții de la operatorii licențiați și de ce este aceasta o amenințare directă la adresa siguranței jucătorului?
Compania noastră este activă în piețe din Europa și America Latină și putem afirma, cu certitudine, faptul că observăm același tipar peste tot. Platformele ilegale atrag jucătorii operând fără regulile și mecanismele de protecție pe care operatorii reglementați trebuie să le respecte. Nu verifică dacă clienții sunt minori, nu intervin atunci când cineva are nevoie de ajutor și nu au obligația de a proteja consumatorii vulnerabili.
Operatorii licențiați trebuie să respecte standarde stricte: verificarea identității și a vârstei, controale împotriva spălării banilor, limite de depunere și monitorizarea comportamentelor care depășesc un anumit nivel de risc. Companiile care dețin licență locală operează într-un sistem reglementat, plătesc taxe și sunt supravegheați de autorități. Platformele ilegale ignoră pur și simplu aceste reguli.
Piața neagră nu este doar o alternativă nereglementată. Este o activitate infracțională. Autoritățile din întreaga lume tratează din ce în ce mai mult jocurile de noroc ilegale online drept o formă de criminalitate organizată. Recent, autoritățile europene coordonate prin Eurojust (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală) au destructurat o rețea ilegală de jocuri de noroc online care aveau încasări de aproape 1 miliard de euro. Aceste platforme operează în afara supravegherii financiare, generând riscuri clare de spălare a banilor și alte activități infracționale.
În realitate, există două piețe: una care respectă legea, plătește taxe și protejează consumatorii, și alta operată de rețele criminale care exploatează clienții și ignoră regulile. Atunci când operatorii legali dispar din spațiul public, cei ilegali umplu rapid acest gol.
România a făcut eforturi semnificative în direcția digitalizării. În ce măsură ajută tehnologia (AI, monitorizarea tranzacțiilor în timp real) la depistarea site-urilor „fantomă” și unde se oprește responsabilitatea operatorului și începe datoria statului în această luptă?
Tehnologia joacă astăzi un rol foarte important. Operatorii licențiați pot analiza fluxurile de plăți și tiparele comportamentale în timp real, ceea ce permite identificarea mult mai rapidă a activităților suspecte față de acum câțiva ani. Totuși, tehnologia are și limite clare.
Operatorii își pot monitoriza propriile platforme, dar nu pot închide site-uri ilegale și nici nu pot bloca rețele de plăți transfrontaliere. În practică, platformele ilegale reapar rapid sub noi domenii sau rute alternative de plată. Pentru a combate acest fenomen este nevoie de acțiune coordonată din partea guvernelor, autorităților de reglementare și instituțiilor financiare. Asigurarea unui mediu concurențial echitabil este, în ultimă instanță, responsabilitatea statului. Autoritățile de reglementare și cele de aplicare a legii au instrumentele necesare pentru a elimina operatorii ilegali care ignoră regulile.
Am văzut provocări similare în alte industrii digitale. În urmă cu douăzeci de ani, o mare parte din piața de film și muzică era dominată de platforme pirat precum Pirate Bay. Printr-o combinație de aplicare mai fermă a legii și apariția unor servicii legale precum Netflix, Spotify sau Apple Music, acele piețe au migrat treptat către ecosisteme reglementate.
Același principiu se aplică și aici: aplicarea fermă a legii, combinată cu platforme legale accesibile, reduce spațiul de acțiune pentru operatorii ilegali.
Există opinia că taxarea excesivă a operatorilor legali „hrănește” direct piața neagră. Care este pragul critic la care reglementarea devine contraproductivă și împinge jucătorii către site-uri nelicențiate?
Aceasta este, în esență, o chestiune economică legată de stimulente și concurență. Jocurile de noroc online reprezintă o piață digitală, iar schimbarea platformei se poate face în câteva secunde.
Dacă reglementarea, inclusiv supraimpozitarea, crește semnificativ costul operării legale, în timp ce operatorii ilegali nu au nicio astfel de obligație, echilibrul concurențial se schimbă. Companiile licențiate își pierd treptat capacitatea de a concura cu platforme care nu plătesc taxe și nu respectă reguli de conformitate.
Istoria arată că atunci când factorii de decizie încearcă să suprime cererea prin reglementări din ce în ce mai restrictive, activitatea nu dispare, ci migrează către piața neagră. Obiectivul politicilor publice ar trebui să fie menținerea celei mai mari părți a activității în cadrul reglementat, unde există protecție a consumatorului și obligații fiscale.
În piețele mature, măsurile de joc responsabil funcționează ca un scut. Cum poate un operator legal educa un jucător care a căzut deja în capcana unui site ilegal, unde nu există limite de depunere sau protecție socială?
Instrumentele de joc responsabil funcționează doar în cadrul reglementat. Operatorii licențiați oferă limite de depunere, opțiuni de autoexcludere și sisteme care detectează din timp comportamentele riscante.
Aceste mecanisme sunt monitorizate de autorități și susținute de organizații specializate. Dar ele există doar în piața reglementată. Platformele ilegale elimină complet aceste protecții, deoarece mai puține limite înseamnă profituri mai mari pentru acestea.
Cum vedeți colaborarea cu ONJN în contextul noilor reglementări? Există un dialog constructiv sau asistăm la măsuri adoptate sub presiune politică?
Avem un dialog constructiv cu autoritățile române. În orice industrie reglementată, obiectivul ar trebui să fie clar: companiile responsabile respectă regulile, plătesc taxe și operează transparent, în timp ce operatorii ilegali sunt eliminați din piață.
La nivel european, guvernele recunosc din ce în ce mai mult că jocurile de noroc ilegale nu sunt doar o problemă de reglementare, ci și una de criminalitate. În multe privințe, provocarea seamănă cu comerțul ilicit din alte sectoare, precum cel al tutunului.
De aceea, cooperarea dintre autorități, organele de aplicare a legii și operatorii responsabili este esențială. Guvernele au autoritatea de a aplica legea, iar companiile care operează legal dețin expertiza practică necesară pentru a identifica operatorii ilegali și a sprijini măsurile de aplicare.
Super este un partener de încredere pentru autorități. În acest sens, construim un departament dedicat de Global Affairs pentru a colabora mai sistematic cu autoritățile și factorii de decizie. În următoarele săptămâni vom deschide o prezență la Bruxelles și analizăm posibilitatea unei prezențe la Washington mai târziu în acest an.
Sectorul reglementat contribuie semnificativ la finanțele publice ale României. Între 2023 și 2025, compania noastră a contribuit cu aproximativ 1,13 miliarde de euro la bugetul de stat, plățile anuale crescând de la 267 de milioane de euro în 2023 la 451 de milioane de euro în 2025.
Care este mesajul dumneavoastră pentru clienții români care, în fața restricțiilor locale, ar putea fi tentați să caute alternative „la negru” în online? Ce pierde un jucător când renunță la siguranța unui brand licențiat?
Să fim realiști cu privire la modul în care funcționează piețele. Dacă oamenii doresc să joace, vor găsi o modalitate de a o face. Am petrecut o mare parte din cariera mea analizând modul în care guvernele reglementează piețe complexe, iar lecția este mereu aceeași: când sectorul ilegal crește, consumatorii sunt cei care pierd. Întrebarea reală este dacă acest lucru se întâmplă într-un sistem reglementat sau în afara lui.
Atunci când un client utilizează un operator licențiat, există reguli: identitatea este verificată, fondurile sunt protejate, există instrumente de joc responsabil și supraveghere din partea autorităților.
În schimb, în mediul platformelor ilegale, dacă ceva nu funcționează, spre exemplu dacă câștigurile nu sunt plătite, dacă datele bancare sunt utilizate abuziv sau dacă platforma dispare, de multe ori nu există nicio autoritate care să poată interveni.
Așadar, alegerea este simplă: o piață reglementată, cu protecție și responsabilitate, sau piața neagră, unde aceste garanții pur și simplu nu există.
Foto: Super Technologies
