Partea II: Interviu Borut Petek, Chief Global Affairs Officer, Super Technologies
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Borut Petek este Chief Global Affairs Officer în cadrul Super Technologies, unde coordonează relația companiei cu autoritățile de reglementare la nivel global. Super Technologies este una dintre puținele companii românești cu statut de unicorn, fiind fondată de antreprenorul Sacha Dragić și susținută de investitori internaționali precum americanii de la Blackstone, cel mai mare fond care administrează active alternative din lume.
Anterior, Borut Petek a activat în cadrul Guvernului Sloveniei, inclusiv în cadrul cabinetului Prim-ministrului sloven, în perioada în care țara a aderat la Uniunea Europeană și la NATO, a intrat în Spațiul Schengen și a adoptat moneda Euro. El deține un doctorat în științe politice și și-a desfășurat cercetarea doctorală în cadrul Universității Harvard și la Belfer Center for Science and International Affairs.
În prezent, Petek este Visiting Policy Fellow postdoctoral la Oxford Internet Institute, Universitatea Oxford. De asemenea, este Director Non-executiv și Președinte al Comitetului de Audit și Risc la Fortenova Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din Europa de Sud-Est.
Există o dezbatere tot mai intensă privind interzicerea totală a publicității la jocurile de noroc. Pe baza experienței dumneavoastră din alte țări, o astfel de măsură a dus la reducerea adicției sau a servit doar drept „invitație” pentru operatorii din piața neagră, care nu respectă restricțiile privind publicitatea?
Dacă publicitatea este interzisă pentru operatorii reglementați, platformele ilegale nu dispar, dimpotrivă, acestea ocupă spațiul lăsat liber. Într-un astfel de mediu, operatorii din piața neagră continuă să se promoveze prin rețele sociale, platforme de afiliați și alte canale transfrontaliere pe care autoritățile române nu le pot controla cu ușurință.
Cercetări recente din Belgia ilustrează amploarea fenomenului. O analiză a platformelor Meta, realizată în decembrie 2025, a identificat peste 3.100 de pagini Facebook care promovau jocuri de noroc ilegale, generând aproape 60.000 de reclame într-o singură lună și aproximativ 49,3 milioane de afișări online.
Acest lucru arată cât de rapid pot domina operatorii ilegali și rețelele infracționale spațiul digital atunci când companiile licențiate sunt împinse în afara acestuia.
Din perspectiva politicilor publice, o guvernanță responsabilă a pieței ar trebui să se concentreze, în primul rând, pe eliminarea activităților ilegale. Abia după ce operatorii ilegali sunt înlăturați eficient din piață are sens să discutăm despre restricții suplimentare aplicate sectorului reglementat. De regulă, o reglementare echilibrată, combinată cu aplicarea fermă a legii împotriva operatorilor ilegali, reprezintă cea mai eficientă abordare.
Care este procentul estimat al pieței care operează ilegal?
Estimările independente sugerează că piața ilegală a jocurilor de noroc online din România este deja semnificativă și continuă să crească. Proiecțiile actuale indică faptul că piața neagră ar putea depăși 5,5 miliarde de lei în următorii ani, cu peste un milion de utilizatori care ar putea juca pe platforme nereglementate.
Aceasta nu este doar o problemă a României. La nivel european, amploarea jocurilor de noroc online ilegale a crescut dramatic. Analizele din industrie citate de EGBA (Asociația Europeană pentru Betting și Gaming) arată că operatorii ilegali au generat aproximativ 80,6 miliarde de euro venituri în Uniunea Europeană în 2024, ceea ce a condus la aproximativ 20 de miliarde de euro pierderi de venituri fiscale din partea guvernelor europene.
Evoluțiile recente din alte piețe europene arată dimensiunea provocării. În Grecia, autoritățile au raportat, în decembrie 2025, blocarea a peste 11.000 de site-uri ilegale de jocuri de noroc, piața neagră din această țară fiind estimată la aproximativ 1.7 miliarde de euro anual.
România a implementat recent modificări legislative drastice (mutarea aparatelor de tip slot la periferia localităților mici, introducerea unor noi taxe). Cum afectează aceste schimbări planurile de investiții pe termen lung ale unei companii precum Superbet?
Suntem susținuți de capital instituțional american de anvergură, inclusiv Blackstone și BlackRock prin HPS Investment Partners, în urma unei refinanțări de 1,3 miliarde de euro realizate în 2025. Aceasta reprezintă o expunere semnificativă a fondurilor administrate în SUA pe piața românească și reflectă încrederea investitorilor internaționali în potențialul economic al României.
Din perspectiva investitorilor pe termen lung, factorul esențial este predictibilitatea reglementării. Guvernele au dreptul suveran de a reglementa industriile, însă investitorii au nevoie de reguli stabile și transparente pentru a aloca capital și a planifica pe termen lung.
Acest aspect devine și mai relevant pe măsură ce România se integrează tot mai amplu în piețele internaționale de capital și avansează către aderarea la OCDE. Aderarea la OCDE este considerată un reper în materie de standarde de guvernanță, stabilitate reglementară și protecție a investițiilor.
În acest context, predictibilitatea legislativă este importantă nu doar pentru companiile care operează în economie, ci și pentru menținerea încrederii investitorilor internaționali și a deținătorilor de obligațiuni suverane care finanțează creșterea țării.
Câte locuri de muncă sunt puse în pericol de o legislație prea rigidă?
Sectorul jocurilor de noroc susține zeci de mii de locuri de muncă în România. Operațiunile de retail angajează peste 30.000 de persoane, iar ecosistemul extins include furnizori de tehnologie, distribuitori și companii de servicii. Companii precum Super Technologies sunt, de asemenea, profund implicate în comunitățile locale.
În România suntem sponsorul principal al Superligii de fotbal și susținem cluburi importante precum Rapid București, Dinamo București, Universitatea Craiova, Universitatea Cluj și Farul Constanța.
Prin Fundația Super sprijinim, de asemenea, numeroase inițiative sociale. De exemplu, în parteneriat cu ONG-uri specializate, am contribuit la furnizarea de servicii medicale gratuite pentru peste 7.000 de persoane defavorizate, inclusiv vârstnici, persoane fără adăpost și persoane cu dizabilități. Am susținut, de asemenea, dezvoltarea sportivă și educațională a peste 400 de tineri sportivi, care au obținut numeroase medalii reprezentând România la competiții internaționale.
La nivel global, parteneriatul nostru cu Fundația Garry Kasparov și Grand Chess Tour a sprijinit peste 2.000 de jucători de șah în parcursul lor de dezvoltare. Prin colaborarea cu Federația Română de Șah, am contribuit la obținerea a peste 20 de medalii internaționale de către tineri sahiști talentați, iar aceste eforturi au condus la acordarea unui prestigios premiu FIDE fundației noastre pentru promovarea șahului la nivel global.
Prin urmare, putem observa faptul că o industrie reglementată contribuie mai mult decât prin activitatea sa economică: susține locuri de muncă, sportul, comunitățile și venituri fiscale semnificative.
Noua legislație românească pune un accent puternic pe sediul social și prezența fizică a operatorilor. Credeți că acest protecționism legislativ va ajuta la curățarea pieței de operatorii „offshore” care nu plătesc taxe în țară?
Cerințele privind prezența fizică și obligativitatea unui sediu social pot consolida supravegherea operatorilor licențiați, însă nu vor elimina jocurile de noroc ilegale. Dacă locațiile licențiate dispar dintr-un oraș, mulți consumatori vor continua să joace pe telefoane sau computere, adesea pe platforme nereglementate care nu plătesc taxe în România și nu oferă protecție consumatorilor.
Experiența altor țări arată că unele municipalități au adoptat abordări mai echilibrate. Cadrele de licențiere la nivel local pot permite unui număr mai redus de locații reglementate să opereze în condiții mai stricte, generând totodată venituri suplimentare pentru bugetele locale. Astfel de modele pot reduce densitatea sălilor de jocuri, menținând însă activitatea în interiorul pieței reglementate, în loc să o împingă către piața neagră.
În cele din urmă, atunci când guvernele și operatorii responsabili colaborează, activitatea infracțională scade, consumatorii sunt mai bine protejați, iar veniturile fiscale rămân în țară, în loc să ajungă la operatorii ilegali și la rețelele de crimă organizată.
