Profesorul Emil Moise: „Biserica Ortodoxă Română aduce un afront Constituției și i s-ar putea retrage statutul de cult recunoscut”

„Când nu ai ce spune, vorbești în sofisme”

Profesorul de filosofie Emil Moise a explicat într-un interviu oferit ziarului Libertatea cum a ajuns materia Religie, ca disciplină confesională, să fie predată în școli, menționând un întreg șir de ilegalități comise de Ministerul Educației, de la încălcarea Constituției și a Legii Învățământului până la încălcarea unor decizii ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. 

„Am prezentat mai multe aspecte de nelegalitate cu privire la modul în care este reglementată predarea Religiei în școli, iar Biserica Ortodoxă Română nu demontează în dreptul său la replică niciunul dintre ele. Sigur, educația religioasă este menționată într-un articol din Constituție, așa cum spune și BOR, dar eu nu am zis nicio clipă că nu ar fi așa. Sigur, elevii au dreptul la această educație religioasă, iar eu nu am spus altceva”.

Aspectele semnalate de profesor erau de altă natură și se refereau la ilegalitățile comise de statul român cu privire la această oră împotriva interesului superior și a drepturilor copiilor.

„Replica BOR, ca urmare a interviului pe care l-am acordat ziarului Libertatea, are trei mari vicii. În primul rând, în interviu eu am criticat Ministerul Educației și nu Biserica Ortodoxă Română sau vreun alt cult religios. În al doilea rând, BOR nu răspunde criticilor pe care le-am formulat, nu demonstrează că nu am dreptate în ceea ce susțin. Într-adevăr, poate veni cu orice replică dorește dar, dacă tot a decis să reacționeze, măcar să fi răspuns punctual și adecvat acuzațiilor mele”. 

În acest context, Emil Moise acuză BOR că s-a folosit de sofisme în mesajul transmis. „Nici măcar sofisme n-aș putea să spun că sunt, pentru că sofism este atunci când cu bună știință folosești un argument nevalid. Însă argumentele BOR nu sunt nici valide, nici măcar nevalide”.

„Biserica Ortodoxă comite o ilegalitate: îndeamnă la nerespectarea legii”

Al treilea aspect pe care Emil Moise l-a subliniat și care este, spune el, cu adevărat îngrijorător, se referă la faptul că Biserica Ortodoxă Română comite o ilegalitate. „În dreptul său la replică, Biserica transmite că «lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluții alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină școlară». Această afirmație este un îndemn la nerespectarea legii. Biserica a depășit o linie colorată cu roșu de legislația din România și este obligația statului român să nu satisfacă astfel de cerințe prin care BOR solicită Ministerului Educației și, implicit, școlilor, să nu respecte prevederile legale și constituționale”. 

Profesorul spune că una este să ceri ceva nelegitim, iar autoritățile să nu-ți ofere, și cu totul alta este să îndemni statul să încalce legea. „Stimați domni, adevăratul afront este deja stabilit de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin două decizii definitive, una din 2017 și alta din 2918, care nu mai pot fi atacate și care spun în felul următor: luarea în calcul a notei disciplinei Religie este discriminatorie. Iar, după cum știm cu toții, discriminarea este ilegală în România, interzisă prin Constituție”. 

Afrontul, continuă profesorul, nu este la adresa statutului materiei Religie, ci este la adresa prevederilor Constituției României, afront de care se face vinovat inclusiv Ministerul Educației. Ceea ce susține BOR este ca statul, în cazul nostru Ministerul Educației, să discrimineze elevii în continuare, mai spune Emil Moise. „Iar BOR vine acum și spune că eliminarea acestei discriminări a fi un afront adus disciplinei? Eu consider că, dimpotrivă, spunând astfel de lucruri biserica aduce un afront Constituției. Vorbim despre un afront practicat și de miniștrii de până acum, inclusiv de actualul interimar”.

Emil Moise: „BOR încalcă legislația din România”

Trecerea notei la Religie la media generală îi discriminează pe elevii care nu urmează această disciplină, căci vor avea o medie de 10 mai puțin față de colegii lor. Consecința? Acest lucru ar putea conta la un eventual examen de admitere la facultate. Nu mai vorbim despre faptul că poate face diferența între un elev care obține premiul întâi și unul care, având o medie lipsă, se clasează pe locul al doilea, cum a fost și în unul din cazurile soluționate de CNCD. Instituția a declarat atunci discriminatorii astfel de situații. 

În plus, continuă Emil Moise, statul nu poate evalua din punct de vedere religios un copil. Notele la disciplina Religie, disciplină confesională, țin de libertatea religioasă a elevilor și a părinților acestora. Prin urmare, nu pot fi adăugate la media generală. La fel și în cazul Bacalaureatului, unde această disciplină a fost introdusă ca materie opțională. „O astfel de intruziune a statului în libertatea religioasă a copiilor și a părinților acestora contravine prevederilor Convenției ONU pentru drepturile copiilor, ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, ale Constituției României și ale legislației naționale”.

În Legea Libertății Religioase invocată de Biserica Ortodoxă Română există o prevedere conform căreia cultele religioase sunt obligate să respecte ordinea de drept din România, Constituția, legile și drepturile omului, mai explică profesorul Moise.

Mai mult, o altă precizare din Legea Cultelor spune că unui cult religios i se poate ridica statutul de cult recunoscut. „Nu este prima dată când BOR încalcă legislația din România, încalcă Constituția, încalcă drepturile omului. Prin urmare, cred că ar fi destul de legitimă o solicitare prin care să propun ca Bisericii Ortodoxe Române să i se ridice statutul de cult recunoscut”, consideră profesorul. 

Acesta  a precizat că se gândește foarte serios la un astfel de demers. „Solicitarea ar trebui transmisă către Guvernul României și către Secretariatul de Stat pentru Culte, autoritatea care stabilește ce cult poate fi recunoscut sau nu”. 

Cultele religioase nerecunoscute nu primesc bani de la buget 

În România, din peste 200 de culte religioase doar 18 au statutul de cult recunoscut. „Dacă voi decide să depun această solicitare, credincioșii nu trebuie să se sperie, pentru că nu li se va interzice să creadă în Dumnezeu sau să meargă la biserică. În schimb, BOR nu va mai avea acces la bani sau la alte facilități primite de la stat. Principala dorință a cultelor de a fi recunoscute ține, pe de-o parte, de accesul la un anumit buget oferit de stat. Pe de altă parte, doar un cult religios recunoscut își poate introduce religia în școli”, continuă profesorul. 

Dacă dorești să predai religia în școli, mai spune Emil Moise, trebuie să te supui prevederilor legale care spun, printre altele, că discriminarea este un fapt grav și interzis. „Iar notarea elevilor la această disciplină este discriminatorie, așa cum, de altfel, a decis și CNCD”.

Profesorul mărturisește că este surprins de faptul că Biserica Ortodoxă Română nu a interpretat clar declarațiile sale din Libertatea. „Sau nu a vrut s-o facă. De regulă, ceea ce spun eu este foarte clar, foarte limpede și nu lasă loc de interpretări. Când cineva îți arată că greșești, este corect să te conformezi”.

Profesorul a precizat că Biserica nu a avut nici un motiv să dea acel drept la replică pentru că nu a atacat-o nimeni, de fapt. „Greșeala nu a fost a Bisericii că a cerut facilități nelegale, ci a ministerului că a oferit ceea ce i s-a cerut. Prin urmare, o reacție ar fi trebuit să vină, eventual, din partea ministerului, nu a Bisericii Ortodoxe. Însă BOR, singurul cult religios care a reacționat, a gândit lucrurile altfel: prin mesajul transmis a încercat să creeze presiune asupra decidenților din educație”, a mai precizat profesorul. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE