Populația școlară din România a crescut în 2025-2026, dar numărul absolvenților scade
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Populația școlară din România a crescut în anul 2025-2026, ajungând la 3.518.700 de elevi și studenți, cu 33.100 mai mult decât în anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în învățământul liceal (+5%) și în cel superior (+2,2%).
Cuprins:
- Cum este distribuită populația școlară în România
- Gradul de cuprindere în educație
- Câte cadre didactice are România și care este raportul elev-profesor
- Rezultatele anului anterior
- Rezultatele absolvenților și cele mai căutate domenii de studiu
- Rata abandonului școlar și finanțarea educației, în datele INS
Cum este distribuită populația școlară în România
Aproape jumătate dintre elevii și studenții români au fost înscriși la nivelul învățământului primar și gimnazial (45%), în timp ce 17,9% au urmat cursurile liceale, iar 16,5% au fost în învățământul superior. Învățământul postliceal a fost cel mai puțin reprezentat, cu doar 2,2% din totalul populației școlare.
Din totalul elevilor și studenților, 50,2% au fost de sex feminin, iar 73,6% au studiat în mediul urban. În comparație cu anul precedent, învățământul liceal și cel superior au avut cele mai mari creșteri (+29.900 elevi, respectiv +12.300 studenți). În schimb, învățământul primar, gimnazial și postliceal au înregistrat scăderi (-5.700 și -3.400).
Gradul de cuprindere în educație
Pentru grupa de vârstă 6-10 ani, gradul de cuprindere în învățământ a fost de 85%, cel mai ridicat dintre toate categoriile de vârstă. La nivel universitar, în anul 2025-2026, au fost înscriși 580.900 de studenți, dintre care 55,4% erau femei. Cele mai populare domenii de studiu au fost „Afaceri, administrație și drept” (23,9%) și „Inginerie, prelucrare și construcții” (19,9%), conform clasificării ISCED-F.
Câte cadre didactice are România și care este raportul elev-profesor
În anul 2025-2026, sistemul educațional românesc a avut 247.500 cadre didactice, ceea ce echivalează cu un raport de 14 elevi sau studenți per profesor. Ponderea personalului didactic feminin a fost semnificativă, reprezentând 83,3% în învățământul preuniversitar. În antepreșcolar și preșcolar, procentul a fost de 99,5%.
Rezultatele anului anterior
În anul 2024-2025, numărul absolvenților a scăzut cu 2,5%, ajungând la 489.800. Dintre aceștia, 52,2% au fost femei, iar 84% au absolvit în mediul urban. La gimnaziu, au finalizat studiile 172.700 elevi, cei mai mulți provenind din regiunea Nord-Est (18,2%).
În învățământul liceal, numărul absolvenților a fost de 124.400, înregistrând o scădere de 17% față de anul anterior. Majoritatea au urmat cursurile filierei teoretice (52,4%), urmată de cea tehnologică (38%) și vocațională (9,6%).
Unitățile de învățământ au fost concentrate în principal pe nivelurile primar și gimnazial (56,2%), urmate de cele liceale (21,5%) și antepreșcolare și preșcolare (17,4%). Regional, Nord-Estul și București-Ilfov au avut cele mai mari numere de elevi și studenți, cu 588.500 și 556.100, respectiv.
Rezultatele absolvenților și cele mai căutate domenii de studiu
La bacalaureat, din cei 111.800 absolvenți prezenți, 76,9% au promovat, iar 81,6% dintre aceștia au provenit din promoția anului 2025. În învățământul profesional, 23.600 elevi au absolvit, iar postlicealul a avut 33.200 absolvenți. În învățământul superior, 135.900 studenți au obținut diplome, dintre care 59,3% au fost femei. Cele mai frecventate domenii au fost „Afaceri, administrație și drept”(26,2%) și „Inginerie, prelucrare și construcții”(16,2%).
Rata abandonului școlar și finanțarea educației, în datele INS
Rata abandonului școlar în 2024-2025 a fost de 0,7% în învățământul liceal și profesional și de 0,9% în cel primar și gimnazial. În 2023, 83,7% din fondurile pentru educație au provenit din bugetul public, iar 94,9% au fost alocate cheltuielilor curente. Restul fondurilor au fost generate din surse proprii și veniturile gospodăriilor.
