Cât de sănătoase sunt cafelele obţinute din capsule
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru mulți dintre noi, rutina de dimineață arată la fel. După ce ne trezim, mergem în bucătărie, introducem o capsulă de cafea în espressor, apăsăm un buton și, în câteva secunde, cafeaua este gata. Însă, un număr tot mai mare de persoane se întreabă dacă sunt capsulele de cafea dăunătoare pentru sănătate? Haideți să vedem ce se întâmplă când apa clocotită trece printr-o astfel de capsulă.
Cuprins:
De ce sunt populare capsulele de cafea
Îngrijorarea nu vizează cafeaua în sine, care a fost asociată cu mai multe beneficii pentru sănătate. Fie că preferăm un espresso ori o cafea americano, specialiștii din domeniul sănătății recomandă un consum zilnic moderat de cafea, de cel mult 2-3 cești, o cantitate care este considerată benefică pentru starea fizică, psihică și chiar socială.
Licoarea magică a dimineților are un aport crescut de antioxidanți, îmbunătățește starea de alertă, susține performanța cognitivă, fiind benefică pentru starea fizică, psihică și socială. Îngrijorarea reală vine, mai degrabă, din modul în care este preparată cafeaua. În ultimii ani, capsulele de cafea de unică folosință, cum ar fi K-Cup sau cele Nespresso, au câștigat enorm la capitolul popularitate deoarece oferă ceea ce oamenii apreciază cel mai mult: simplitate și comoditate.
Metodele tradiționale de preparare presupun măsurarea cafelei, măcinarea boabelor, curățarea filtrelor și ajustarea intensității. În schimb, capsulele elimină toți acești pași, deoarece implică o preparare rapidă a cafelei prin apăsarea unui singur buton, fără măsurare sau măcinare, curățare minimă și gust consistent de fiecare dată, precizează experții de la nervedoctors.com.
Mulți utilizatori presupun chiar că prepararea cafelei cu capsule este mai curată sau mai sănătoasă, deoarece acestea sunt sigilate și porționate. Totuși, materialele din care sunt fabricate capsulele - plastic sau aluminiu - pot expune organismul la substanțe cu potențial impact asupra sistemului nervos, echilibrului hormonal și stării generale de sănătate.
Pericolul ascuns al microplasticelor
Una dintre cele mai mari preocupări legate de capsulele de cafea este expunerea la microplastice. Acestea sunt particule extrem de mici care pot fi eliberate atunci când materialele plastice sunt supuse căldurii și presiunii. Espressoarele de cafea cu capsule împing apă aproape clocotită prin capsule din plastic pentru a extrage cafeaua, ceea ce face ca particulele minuscule să poată pătrundă în băutura preparată. Aceste particule nu pot fi văzute cu ochiul liber, nu le poți gusta și nici mirosi, dar, odată ingerate, pot interacționa cu organismul.
Cercetătorii studiază efectele microplasticelor asupra sănătății umane, iar primele concluzii sugerează că acestea ar putea declanșa răspunsuri imune, amplifica inflamația și pot perturba comunicarea celulară. Inflamația este deosebit de importantă în contextul sănătății creierului și a nervilor. Când inflamația crește, celulele imune specializate din creier, denumite microglia, se pot activa, iar dacă ele rămân activate, pot intensifica stresul oxidativ și pot perturba transmiterea normală a semnalelor nervoase.
Unii specialiști asociază acest mecanism cu simptome precum ceață mentală, somn de calitate scăzută, anxietate crescută, sensibilitate sporită la durere și oboseală sau reactivitate la stres. Un singur consum de cafea preparată cu capsule este puțin probabil să producă efecte imediate, însă îngrijorarea majoră o reprezintă expunerea zilnică repetată pe perioade îndelungate.
Ce substanțe chimice pot fi eliberate din capsulele de cafea
Un alt motiv pentru care mulți se întreabă dacă capsulele de cafea sunt dăunătoare pentru sănătate ține de fenomenul de levigare chimică (n.n. - procesul prin care o substanță solubilă este extrasă dintr-un material solid prin dizolvarea ei într-un solvent lichid). Materialele plastice pot elibera compuși chimici atunci când sunt încălzite, iar unii dintre aceștia aparțin categoriei perturbatorilor endocrini care pot interfera cu semnalizarea hormonală.
Hormonii joacă un rol esențial în reglarea dispoziției, nivelului de energie, ciclurilor de somn, răspunsului la stres și a sensibilității la durere. În clipa în care semnalizarea hormonală este perturbată, aceasta poate influența funcționarea sistemului nervos.
De asemenea, s-a descoperit că unele capsule de cafea conțin substanțe chimice din familiile bisfenolilor și ftalaților. Multe produse se promovează acum ca fiind lipsite de BPA. (Bisfenol A). Acesta este, însăm doar o singură substanță dintr-un grup mai larg de compuși bisfenolici. Când BPA este eliminat din materiale plastice, producătorii îl înlocuiesc uneori cu substanțe înrudite, precum BPS (Bisfenol S) și BPF (Bisfenol F). Aceste substanțe se pot comporta similar în organism din cauza structurii lor chimice similară. Astfel, un produs etichetat „fără BPA” nu înseamnă neapărat că este lipsit de bisfenoli. Și în acest caz, preocuparea principală o reprezintă expunerea cumulativă pe termen lung, nu o singură ceașcă de cafea.
Cum afectează plasticul organismul
Capsulele de cafea din plastic sunt fabricate de obicei din polipropilenă, un material pe bază de petrol apreciat pentru rezistența sa la căldură și durabilitate. Totuși, când apa fierbinte trece prin capsule la presiune ridicată, compuși chimici pot migra în băutură, conform fzin.ie. Aceștia includ cele trei categorii de bisfenoli amintite anterior. Aceștia sunt perturbatori endocrini cunoscuți, substanțe chimice care imită hormonii naturali și interferează cu funcțiile metabolice și reproductive normale.
Un studiu publicat în 2025 în revista „Nature Medicine” a constatat că nivelul concentrațiilor de microplastice din creier erau mai mari decât în alte organe și crescuseră semnificativ în timp. Același studiu a semnalat și o corelație: creierele persoanelor cu demență conțineau până la de zece ori mai multe microplastice decât cele ale persoanelor fără această afecțiune.
Conform legislației europene, materialele ce intră în contact cu alimentele sau cu băuturile, inclusiv masele plastice și straturile de acoperire ale capsulelor de cafea, trebuie realizate astfel încât substanțele din compoziția lor să nu se transfere în produse alimentare în cantități ce ar putea reprezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor. Legea stabilește atât limite globale de migrare (pentru substanțele fără limită specifică), cât și limite de migrare specifice pentru substanțele cunoscute. Totodată, producătorii sunt obligați să asigure trasabilitatea, să furnizeze o declarație de conformitate și să eticheteze produsul ca adecvat pentru contact cu alimentele.
Sunt capsulele de aluminiu mai sigure?
Unii consumatorin de cafea care folosesc esspresoarele trec la capsulele de aluminiu, considerând că acestea sunt mai sigure decât cele fabricate din plastic. Deși capsulele de aluminiu elimină expunerea la plastic, ridică o altă problemă. Sub efectul căldurii ridicate și al presiunii, cantități mici de aluminiu pot migra în lichid. Aluminiul este cunoscut pentru interacțiunile sale cu sistemele biologice și a fost studiat în privința efectelor potențiale pe care le poate avea asupra țesuturilor cerebral și nervos.
Majoritatea specialiștilor sunt de acord că o expunere ocazională este puțin probabil să cauzeze probleme majore, însă o expunere zilnică pe parcursul multor ani poate contribui la creșterea încărcăturii chimice totale a organismului. Cu alte cuvinte, trecerea de la capsulele din plastic la cele de aluminiu nu elimină complet întrebarea dacă capsulele de cafea sunt dăunătoare pentru sănătate.
Cum pătrunde aluminiul în organism
Un studiu publicat în 2020, în revista științifică ACS Omega, și intitulat „Aluminum in Coffee”, explică mecanismul prin care aluminiul este absorbit în tractul gastrointestinal. De acolo, se poate lega de feritină și transferină, două proteine responsabile cu stocarea și transportul fierului. Odată legat de aceste proteine, aluminiul poate traversa bariere biologice, inclusiv bariera hematoencefalică, un filtru protector care are rolul de a împiedica substanțele nocive să pătrundă în țesutul cerebral.
Prin acest mecanism, aluminiul se poate acumula în organe în timp. Riscul este amplificat în cazul persoanelor cu insuficiență renală sau al celor cu o expunere cumulativă ridicată de-a lungul timpului.
Ce se întâmplă după absorbție
În momentul în care pătrunde în fluxul sanguin, aluminiul se depune treptat în ficat, rinichi, oase și creier. Expunerea cronică a fost asociată cu stres oxidativ, inflamație celulară și perturbarea comunicării normale a nervilor.
Tot mai multe cercetări sugerează faptul că aluminiul este neurotoxic și poate juca un rol în procesele neurodegenerative. Mai multe studii efectuate post-mortem pe subiecți umani au scos la iveală concentrații mai mari de aluminiu în creierul persoanelor cu boala Alzheimer și alte afecțiuni comparativ cu grupurile de control. Bolile neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson încep în creier și implică pierderea progresivă a neuronilor. O caracteristică esențială a ambelor boli este acumularea de proteine cu structură anormală, care se aglomerează formând agregate toxice ce perturbă comunicarea neuronală normală și pot conduce în cele din urmă la moartea celulelor.
Modelele experimentale arată că expunerea la aluminiu poate produce stres oxidativ, perturbarea metabolismului fierului și acumularea de proteine asociate neurodegenerării. Este important de subliniat că dovezile actuale nu stabilesc aluminiul drept cauză confirmată a acestor boli, iar cercetările trebuie continuate.
Feritina și transferina sunt esențiale pentru formarea globulelor roșii, iar când aluminiul se leagă de ele, poate declanșa leziuni oxidative care pot slăbi membranele celulare și pot afecta metabolismul fierului. Acest proces a fost asociat cu potențiale efecte asupra nivelului de energie și funcției cognitive în timp. Deoarece organismul uman nu poate descompune sau elimina ușor acești compuși, aluminiul poate persista în organism mai mulți ani.
Alternative mai sănătoase la capsulele de cafea
În cazul în care te întrebi dacă capsulele de cafea sunt dăunătoare pentru sănătate, vestea bună este că nu trebuie să renunți la băutura preferată, ci poți pur și simplu să schimbi metoda de preparare. Numeroși specialiști recomandă utilizarea echipamentelor realizate din materiale rezistente la temperaturi ridicate, care nu se degradează și nu eliberează substanțe nedorite în timpul procesului de preparare.
Printre opțiunile considerate mai sigure se numără presa franceză din sticlă sau inox, care elimină contactul cafelei cu plasticul și oferă o cafea cu aromă intensă și textură bogată. De asemenea, sistemele de preparare de tip „pour-over” realizate din sticlă ori ceramică permit apei fierbinți să traverseze cafeaua măcinată fără a intra în contact cu componente din plastic.
O altă variantă o reprezintă aparatele de cafea cu filtru care includ elemente din inox, acestea contribuind la reducerea expunerii la compuși chimici comparativ cu dispozitivele fabricate în mare parte din plastic. În plus, alegerea boabelor de cafea organică poate limita contactul cu reziduuri de pesticide și erbicide.
Chiar și schimbările aparent minore ale rutinei zilnice pot avea efecte benefice pe termen lung, contribuind la diminuarea expunerii la diverse substanțe chimice și la adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase.
Vezi şi care este diferența dintre cafea și ness!
