Rezolvarea subiectelor la BAC Română 2025 – sesiunea de toamnă

Subiectul I, A: cerințe și răspunsuri

La subiectul I A, candidații au trebuit să scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul mai multor cerințe, cu privire la un fragment din „Tatăl meu, Lucian Blaga”, de Dorli Blaga. Iată cum ar fi trebuit să răspundă elevii:

1. Indică sensul din text al secvenței „mi-am dat seama” și al cuvântului „greșit”.

• Sensul din text al secvenței „mi-am dat seama” este „am înțeles”, iar sensul din text al cuvântului „greșit” este „nepotrivit” sau „incorect”.

2. Menționează prenumele tatălui lui Rolf, utilizând informațiile din textul dat.

• Conform textului dat, prenumele tatălui lui Rolf era Hugo.

3. Precizează un avantaj pe care i-l oferă lui Dorli Blaga cazarea la hotel, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

• Un avantaj al cazării lui Dorli Blaga la hotel este că astfel se putea bucura de o mai mare libertate în privința organizării propriului timp liber. Ideea se desprinde din secvența: „dispuneam de o libertate totală de mișcare și de organizare a timpului meu liber”.

4. Explică motivul pentru care doamna Marti a lucrat până la o vârstă înaintată.

• Doamna Marti a lucrat până la o vârstă înaintată deoarece, până la moartea soțului, fusese casnică. Rămasă văduvă de 39 de ani, a fost nevoită să activeze până târziu pentru a acumula anii necesari pentru obținerea unei pensii.

5. Prezintă în 30-50 de cuvinte o atitudine a autoarei față de doamna Marti, așa cum reiese din textul dat.

• Autoarea Dorli Blaga are o atitudine de recunoștință față de doamna Marti, întrucât înțelege că observațiile bătrânei îi rafinează educația, pornind de la cele mai mărunte gesturi. La masă, doamna Marti îi făcea observații pe un ton delicat, pentru că dorea să o ajute să se adapteze lumii occidentale.

• SAU: Atitudinea lui Dorli Blaga este una de admirație față de doamna Marti, pornind de la maniera în care își organiza timpul sau rutina meselor, cu atât mai mult cu cât bătrâna considera că fiecare persoană trebuie să se respecte, inclusiv în spațiul propriei locuințe. Dorli Blaga admiră traiul simplu, dar elegant, ținuta îngrijită și spiritul viu al doamnei Marti.

Subiectul I, B: argumentarea

La subiectul I B, elevii ar avut de redactat un text de minimum 150 de cuvinte în care să argumenteze dacă atitudinea oamenilor față de mediu poate fi schimbată sau nu. Candidații au trebuit să se raporteze la informațiile din fragmentul extras din volumul „Tatăl meu, Lucian Blaga”, cât și la experiența personală sau culturală.

(Ipoteza)

Consider că atitudinea oamenilor față de mediu poate să fie schimbată printr-o educație în deplin acord cu respectul față de universul înconjurător. Schimbarea de atitudine poate să înceapă din copilărie, printr-o conștientizare a efectelor interacțiunii dintre ființa umană și lumea în care trăim și trebuie să continue tot restul vieții, pentru a duce o viață echilibrată.

(Argumentul 1 + exemplul 1)

În primul rând, atitudinea oamenilor față de mediu reprezintă un produs al educației, încă de la vârste fragede, pentru că prima „școală” a copilului este familia. Schimbarea poate să devină, în acest context, premisa unei interacțiuni sănătoase cu lumea, deoarece numai astfel poate fi conștientizate consecințele de multe ori nefaste ale urbanizării accelerate sau ale risipirii resurselor naturale. Spre exemplu, în fragmentul extras din „Tatăl meu, Lucian Blaga”, Dorli Blaga reține atitudinea precaută a doamnei Marti față de utilizarea resurselor naturale, care trebuie economisite. Deși ar putea părea un reproș, replica gazdei se transformă într-o lecție de viață, întrucât apa este un bun ce nu trebuie risipit. Doamna Marti dovedește o profundă conștiință civică și un respect autentic față de mediul în care trăim.

(Argumentul 2 + exemplul 2)

În al doilea rând, schimbarea de atitudine include o schimbare de mentalitate, căci doar prin reconsiderarea relației omului cu mediul se poate diminua impactul dezvoltării industriale excesive asupra resurselor planetare. Procesul de reciclare ar putea deveni, în acest context, un mod eficient de a reorienta populația către valori autentice din punct de vedere ecologic. Astfel, un model practic de transformare a percepției asupra relației cu mediul este organizarea unor concurs care încurajează creativitatea prin produse obținute din materiale plastice sau metalice. Acestea atrag atenția asupra necesității de a renunța la astfel de materiale greu, dacă nu imposibil, de reciclat.

(Concluzia)

Așadar, este evident că atitudinea oamenilor față de mediu poate și trebuie să fie schimbată, având în vedere că resursele naturale sunt limitate, deci este imperios necesar ca ele să fie economisite, dar ținând cont și de faptul că viața planetei noastre depinde, în mare măsură, și de respectul oamenilor care o populează.

Subiectul al doilea

La subiectul al II-lea, elevii au avut de prezentat, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă dintr-un text de Rebreanu. Iată cum ar fi trebuit tratat subiectul, potrivit profesoarei Ruxandra Achim:

În fragmentul propus, extras din „Amândoi”, de Liviu Rebreanu, perspectiva narativă este obiectivă, întrucât naratorul, vocea care relatează evenimentele, știe mai mult decât personajele și nu se implică în acțiune. Acest tip de narator este textualizat prin mărci gramaticale specifice, precum verbe la persoana a treia, „trecu”, „coti”, „se simți”.

Naratorul cunoaște nu doar suita de evenimente la care participă personajele, Solomia și Dumitru al Smărăndiței, ci și modul în care se simt acestea. Astfel, el precizează „se simți mai ușoară”, redând sentimentele și viața interioară a femeii.

Totuși, interesul naratorului se îndreaptă către acțiunile în care sunt implicate personajele, oferind cititorului repere spațiale și temporale de ancorare a evenimentelor: „prin Brașov”, „spre Valea Ursului”, „în întuneric”. Acești indici ai derulării acțiunii fixează caracterul autentic al relatării, narațiunea obiectivă fiind prezentată „dindărăt”, căci viziunea narativă este auctorială.

Subiectul a III-lea: eseul

La subiectul al treilea, elevii au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinte particularități de construcție a unui personaj într-un text dramatic studiat. Cei mai mulți elevi au ales „O scrisoare pierdută” de I.L Caragiale. Iată schița eseului, așa cum a fost gândită de profesoara Ruxandra Achim:

Curentul literar:

• Clasicim plus Realism. Comedia este o specie clasică, are un caracter general-valabil. Elevii ar fi trebuit să ancoreze opera în realitățile politice românești din secolul al XX-lea.

Apariție:

• 1883 – „Convorbiri literare”;

• 1884-1885 – premiera pe scena Teatrului Național București;

Tema:

• Satira vieții familiale și politice a burgheziei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aducând în prim-plan minciuna generalizată, falsitatea și absența oricăror principii morale.

Ilustrarea temei:

• Prima scenă, actul al III-lea – întâlnirea electorală dezvăluie caracterele politicienilor, incapabili să se exprime logic și coerent; Cațavencu se impune prin falsul patriotism, prin disponibilitatea emoțională (râde, plânge, strigă); Farfuridi vorbește fără sens și se pierde în explicații inutile;

• A doua scenă, actul a IV-lea – împăcarea generală dintre adversarii politici subliniază ipocrizia acestei societăți, absența principiilor și conflictul dintre aparență și esență.

Titlul:

• Caracterul clasic al comediei este susținut de titlu, care este alcătuit dintr-o sintagmă nominală, desemnând, de fapt, o strategie politică folosită frecvent în epocă. Scrisoarea, ca obiect al șantajului, este folosită atât de Cațavencu, la nivel local, cât și de Dandanache, la nivel central.

Compoziția:

• Patru acte, dezvoltă structura tipică a unei comedii, conflictul facil și deznodământul fericit.

Conflictul:

• Conflict clasic specific: aparență-esență, căci personajele vor să pară altfel decât sunt în realitate;

• Conflict politic: lupta electorală a partidelor pentru candidatură;

• Conflict moral: personajele sunt lipsite de principii, se șantajează reciproc, folosesc demagogia în scopul atingerii succesului.

Personaje:

• Nae Cațavencu: politician demagog. Caracterizare din punct de vedere social: avocat, director la „Răcnetul Carpaților”. Caracterizare din punct de vedere moral: șantajist, parvenit (principala trăsătură), ipocrit, este agresiv când are scrisoarea, dar umil când o pierde, incult, ține discursuri pline de greșeli de exprimare. Caracterizare din punct de vedere psihologic: se consideră cel mai potrivit pentru a reprezenta burghezia tânără.

Concluzie:

• Epoca Marilor Clasici oferă, prin toți reprezentanții săi, o expresie matură artistic, punctând cele trei mari curente literare: romantismul, prin Mihai Eminescu, clasicismul, prin I.L.Caragiale și realismul, prin Ioan Slavici și Ion Creangă. Operele lor analizează diversele aspecte ale naturii umane, față în față cu iubirea, condiția geniului, adaptarea, viața politică și tradiția spațiului rural.

Peste 30.000 de absolvenți, înscriși la examen

În această sesiune s-au înscris peste 30.200 de absolvenți de liceu (peste 18.200 de candidați provin din promoţia curentă, iar circa 12.000 de candidați – din promoţiile anterioare), care vor susține întreg examenul sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate.

Dintre aceștia, peste 5.000 de candidați (în total) vor susține și probele de evaluare a competențelor, a mai transmis ministerul.

Bacalaureat 2025, sesiunea din toamnă. Calendarul examenelor

• 11 august 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă;

• 12 august 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă;

• 13 august 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă;

• 14 august 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă;

• 18 august 2025: Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor;

• 19-20 august 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor.